În motivarea hotărârii emisă de instanța
Analiza detaliată a apărării oferite de Daniel Chițoiu, fostul ministru al Finanțelor, în cadrul procedurii penale legate de incidentul rutier care a dus la decesul a două persoane, a fost structurată preponderent pe premisa că acesta ar fi părăsit banda de circulație în sens invers, motivat de o evitare necesară a pericolului generat de vehiculul victimei.
La sediul Judecătoriei din Pitești, unde inițial i s-a impus o sentință de trei ani de închisoare cu suspendare, apărarea lui Chițoiu a fost reprezentată de echipa juridică Sinescu & Nazat.
În cadrul motivărilor emise de ambele instanțe, s-a constatat că strategia defensivă a inclus contestarea expertizelor tehnice realizate, susținerea că șoferul autoturismului celălalt ar fi pătrund pe contrasens, și solicitarea unei examinări medicale a victimei, care avea vârsta de 82 de ani.
Aceste acțiuni defensive au inclus, de asemenea, formularea de cereri de recuzare și sesizări adresate Inspecției Judiciare, motivând aceste demersuri cu acuzații de lipsă de obiectivitate din partea judecătorului de la prima instanță.
În urma acestor proceduri, o controversă disciplinară a ajuns la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Pe data de 5 noiembrie 2026, Secția dedicată judecătorilor din CSM a aplicat o sancțiune magistraților Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, care lucrau la Curtea de Apel Pitești, pentru că au decis majorarea pedepsei impuse lui Chițoiu, trecând de la trei ani la patru ani de închisoare cu executare.
CSM le-a atribuit responsabilitatea pentru această sancțiune din cauza utilizării conducerii profesionale a avocaților în scopul agravării situației penale a clientului lor.
Incidentul rutier s-a produs pe 26 decembrie 2019, pe traseul DN7, în localitatea Zamfirești, care se află în comuna Cotmeana, județul Argeș.
Daniel Chițoiu, în timp ce conducea un model Audi A5, a pierdut controlul vehiculului și a intrat pe contrasens, rezultând o coliziune frontală cu un autoturism Dacia Logan.
Consecințele acestui accident au fost tragice: șoferul vehiculului Dacia Logan și soția sa au pierdut viața, în timp ce o persoană suplimentară a suferit leziuni.
În fața instanței de la Pitești, echipa de apărare a prezentat o narațiune diferită față de cea stabilită de procurorii investigații.
Conform versiunii prezentate de Chițoiu, el ar fi efectuat manevra pe contrasens în scopul evitării unei ciocniri cu mașina victimei, care ar fi intrat, la rândul său, pe banda de circulație destinată în sensul opus.
Apărătorii au contestat de asemenea concluziile expertizei tehnice judiciare, încercând să submineze datele utilizate de expert, inclusiv dimensiunile fizice ale inculpatului și lățimea standard a benzii de circulație.
Cu toate acestea, Judecătoria Pitești a respins argumentele prezentate de apărare.
În motivarea hotărârii emisă de instanța de apel, judecătorii Fundătureanu și Stancu au evidențiat că expertiza tehnică judiciară, realizată de expertul Zipiși, a luat în considerare întregul corp de dovezi, spre deosebire de expertiza alternativă, care se baza exclusiv pe declarațiile inculpatului și pe ipoteza pe care acesta o propunea.
Aceștia au menționat în textul motivării: „În realitate, expertiza tehnică judiciară […] a avut în vedere întregul material probator, spre deosebire de expertiza întocmită de expertul […] care s-a bazat în exclusivitate neconfirmată de niciun alt mijloc de probă”.
Instanța de apel a reținut, de asemenea, că martorii au confirmat faptul că autoturismul condus de Chițoiu a părăsit banda sa de circulație înainte de impact, iar manevrele de evitare ale coliziunii au fost inițiate de șoferul autoturismului celălalt, care a aplicat frână.
În concluzia lor, judecătorii au afirmat: „Contrar a ceea ce susține apărarea, vinovăția inculpatului a fost dovedită în cauză dincolo de orice îndoială rezonabilă”.
Un alt aspect important al strategiei defensive a fost solicitarea documentației medicale a șoferului decedat, în vârstă de 82 de ani.
La ședința din 8 februarie 2023, apărarea a cerut documente de la diverse instituții, incluzând Casa de Asigurări de Sănătate, medicul de familie, Direcția de Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor, Spitalul de Urgență Pitești și Serviciul de Ambulanță.
Scopul declarat a fost obținerea fișelor medicale și verificarea oricăror afecțiuni preexistente, tratamente primite, precum și a capacității victimei de a circula pe drumurile publice.
În motivarea apelului, cei doi judecători au reafirmat aceste critici
Judecătoria Pitești a considerat această solicitare ca fiind o tentativă de a muta responsabilitatea pentru accident către victima.
În motivarea sentinței de la fond, s-a specificat că, deși inculpatul are dreptul de a propune orice tip de probă în apărare, referirea la problemele de sănătate ale victimei care conducea mașina implicată și investigarea acestora reprezintă o lipsă de asumare față de evenimentele petrecute.
Instanța a subliniat că decesul celor două persoane nu poate fi atenuat prin invocarea vârstei sau a oricăror patologii ale uneia dintre victime.
În apel, judecătorii au menținut această interpretare, evaluând că cererea probatorie a apărătorului privind starea de sănătate a victimelor nu avea legătură cu cauza incidentului și demonstra o lipsă de recunoaștere a faptelor.
O altă componentă a apărare a fost contestarea imparțialității completului judiciar de la Judecătoria Pitești prin formularea de cereri de recuzare și sesizări la Inspecția Judiciară.
Potrivit motivării instanței de apel, apărătorii au informat completul judiciar despre sesizarea făcută la Inspecția Judiciară.
Judecătoria Pitești a criticat această abordare, considerând necorespunzătoare combinarea solicitării de abținere a judecătorului cu formularea de cerere de recuzare și sesizarea simultană la Inspecția Judiciară.
În motivarea apelului, cei doi judecători au reafirmat aceste critici, constatând că demersurile au exercitat presiune asupra judecătorului titular și au contribuit la prelungirea procesului, care s-a extins aproape cinci ani la prima instanță.
Fundătureanu și Stancu au adăugat: „La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia, cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului) exhibat în fața primei instanțe pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil”.
Ei au enumerat cererile de recuzare, sesizările la Inspecția Judiciară și solicitarea documentelor medicale ale victimelor, concluzionând că toate aceste acțiuni au contribuit la tergiversarea nejustificată a cauzei.
Cu toate acestea, magistrații au notat o schimbare în comportamentul lui Chițoiu în faza de apel: „Notăm totuși că pe parcursul judecării apelului comportamentul procesual al inculpatului a fost unul corect, iar apărătorul ales, altul decât echipa angajată la prima instanță, a realizat un act de asistență judiciară normal”.
În ceea ce privește sentința inițială, pe 9 aprilie 2025, Judecătoria Pitești l-a condamnat pe Daniel Chițoiu la trei ani de închisoare cu suspendare.
Această decizie a fost bazată pe faptul că executarea pedepsei în detenție nu era considerată necesară, având în vedere că fostul ministru era la prima interacțiune cu sistemul penal, era integrat social și avea potențial de reabilitare.
Instanța a menționat, de asemenea, că el își exprimase regretul față de decesul victimelor.
Totuși, în ianuarie 2026, Curtea de Apel Pitești a modificat regimul sancționator, dispunând patru ani de închisoare cu executare.
Judecătorii din apel au invocat multiple motive pentru această schimbare: gravitatea incidentului, pierderea vieții a celor două persoane, vinovăția exclusivă a inculpatului, respingerea versiunii de apărare și încercarea de a transfera responsabilitatea pe victima accidentului.
În motivarea deciziei de apel, instanța a argumentat că pedeapsa impusă la fond era prea blândă în raport cu consecințele și circumstanțele accidentului.
Ei au explicat: „Nu ne sunt străine circumstanțele personale ale inculpatului, subliniate și de prima instanță, cu accentul pe funcțiile publice deținute și pregătirea profesională care asigură o foarte bună reinserție socială, însă în aprecierea noastră toate acestea nu pot prevala, la alegerea pedepsei și a regimului de executare, față de urmările faptei și conduita culpabilă exclusivă a acestuia”.
Prin urmare, au decis majorarea pedepsei la patru ani, în regim de detenție, și au interzis dreptul de conducere a autovehiculelor pentru o perioadă de cinci ani.
În final, CSM a aplicat sancțiuni magistraților din apel specific, legându-le direct de referirile făcute în legătură cu avocații.
Aceste referiri se concentrau tocmai pe modul în care avocatul a abordat situația.