Decizii fără fundament tehnic la Doicești: Cât ne costă lipsa de viziune?!
Motto: „Un nebun aruncă o piatră în gaură şi o mie de înţelepţi nu o pot scoate” – Anton Pann.
Această vorbă veche pare să se potrivească perfect cu situația de la Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), așa cum o descrie Cosmin Ghiță, CEO-ul companiei: „Nicio decizie luată de organismele SNN nu a dus la daune cuantificabile ale bunurilor companiei.” De fapt, prejudiciul ar putea fi mult mai mare decât cele 240 de milioane de euro vehiculate.
Statul român se confruntă nu doar cu problema unui orizont politic scurt, limitat la patru ani – fără a mai vorbi de o viziune pe termen lung sau de o slabă guvernanță corporativă.
Problema profundă a statului român este lipsa unui nivel instituțional intermediar solid.
În țările cu o capacitate strategică matură, acest nivel joacă un rol esențial: el separă două tipuri de decizii. Pe de o parte, alinierea geopolitică – o alegere politică legitimă, care ține de conducerea statului.
Pe de altă parte, validarea tehnico-economică a modului în care această aliniere este pusă în practică – o evaluare ce ar trebui să rămână la nivel tehnic, ferită de entuziasmul diplomatic de moment.
În absența acestui filtru, fiecare guvern riscă să repete modelul din 2019-2022: un angajament politic asumat rapid, cu o valoare simbolică, urmat de ani în care companiile de stat se luptă să-l transforme într-o soluție funcțională din punct de vedere tehnic.
Iar rezultatele acestui model sunt exact cele descrise în raportul Corpului de Control.
Raportul Corpului de Control al Primului Ministru, publicat săptămâna aceasta, aruncă o lumină critică asupra modului în care Nuclearelectrica a gestionat proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Dincolo de neregulile specifice, raportul conturează un tipar: proiectul a avansat fără evaluările tehnice fundamentale necesare. Un aspect important este modul în care a fost ales amplasamentul.
Din nouă locații analizate, Doicești s-a clasat pe locul al doilea – dar a fost selectat, fără ca Nuclearelectrica să elaboreze o analiză comparativă care să justifice de ce a fost preferat în detrimentul primului clasat.
Din nouă locații analizate, Doicești s-a clasat pe locul al doilea – dar a fost selectat
Așadar, o decizie de fond luată fără un suport tehnic care să o justifice.
În același context, se remarcă întârzieri și derapaje bugetare: o întârziere de 20 de luni, cu bani cheltuiți preponderent pe studii, analize și achiziții de terenuri, în timp ce costurile au crescut semnificativ față de cele autorizate inițial de acționari. Mecanismul prin care s-a extras valoare este legat de parteneriatul public-privat.
Nuclearelectrica s-a asociat cu un partener privat fără a respecta procedura legală obligatorie – compania de proiect RoPower Nuclear, împărțită în mod egal între compania de stat și Nova Power & Gas, parte a grupului Cluj E-INFRA.
Punctul sensibil rămâne terenul de la Doicești: într-o logică de asociere, acesta ar fi trebuit să reprezinte contribuția care justifică participarea de 50% a partenerului, nu un activ vândut separat pentru o sumă de bani. Nova Power & Gas l-a cumpărat în decembrie 2021 pentru aproximativ 2,8 milioane de euro, după renegocieri.
Verdictul general al inspectorilor este clar și, pentru această discuție, esențial: Nuclearelectrica ar fi acționat practic „în afara protecției legii” – adică fără protecția juridică pe care statul ar fi asigurat-o dacă decizia ar fi fost informată și fundamentată tehnic.
Nuclearelectrica respinge aceste concluzii. Potrivit SNN, toate deciziile au fost luate în limitele legii, cu aprobarea acționarilor și în interesul societății, iar prejudiciul cuantificabil nu există. Mandatul MAE privind energia: sprijin, nu evaluare. Mă refer în special la acordul interguvernamental (IGA) cu SUA.
Citiți cu atenție ce se spune pe site-ul web al MAE despre „Sprijinirea și promovarea obiectivelor de securitate energetică.” Veți vedea că mandatul oficial al MAE privind energia este formulat explicit ca sprijin al activității și coordonare cu instituțiile românești care au sarcini în domeniul energiei – printr-un dialog interinstituțional desfășurat în cadrul grupurilor de lucru, comitetelor și structurilor interdepartamentale sau interstatale.
Cuvântul cheie aici este „sprijin”: nu „evaluare,” nu „filtrare.” Cu alte cuvinte, este o funcție limitată de facilitare și promovare, fără o componentă tehnică.
Rolul MAE este de a accelera și coordona obiectivele deja stabilite la nivel politic, nu de a le supune unei analize tehnice.