În ceea ce privește proiectele finanțate de PNRR, suma rămasă care trebuie recuperată depășește 1 miliard
Constructori români, pe punctul de a se prăbuși: peste 1 miliard de euro, neîncarcate de la stat.
Cristian Erbașu avertizează: există un val de concedieri în domeniul construcțiilor Companiile de construcții române au încă peste un miliard de euro de recuperat din contractele PNRR, iar zeci de mii de lucrători din domeniul muncii riscă să-și piardă locurile de muncă în perioada următoare.
Avertismentul vine de la Cristian Erbașu, directorul general al Erbașu Construction. El a vorbit despre un sector blocat între datorii neplătite de către autorități și lipsa de proiecte noi. În comparație cu septembrie, când sumele datoriile diferitelor ministere companiilor de construcții au fost făcute publice, nivelul datoriei a scăzut, dar rămâne ridicat.
Cristian Erbașu a explicat că, între timp, au apărut facturi suplimentare, pe lângă restul datorat autorităților locale companiilor din sector.
În ceea ce privește proiectele finanțate de PNRR, suma rămasă care trebuie recuperată depășește 1 miliard de euro, potrivit calculelor prezentate de directorul general al construcțiilor Erbașu. În plus, există datorii semnificative pentru alte tipuri de contracte, de la proiecte realizate prin programul Saligny până la resturile autorităților locale.
Din statisticile pe care le-am luat cu privire la PNRR, ar fi un pic peste 1 miliard de euro, dar încă există datorii destul de mari pentru alte proiecte, cum ar fi Saligny, a declarat Erbașu, citat de news. ro.
În conformitate cu aceasta, încă mai trebuie efectuate plăți societăților care lucrează la proiecte în curs de desfășurare, inclusiv cele finanțate prin Programul de sănătate operațională.
Cea mai gravă problemă pentru companii, a spus el, este lipsa de previzibilitate pe termen scurt, atât în ceea ce privește colectarea facturilor în vigoare, cât și continuarea contractelor existente.
Cristian Erbașu a subliniat că numărul insolvențelor în sectorul construcțiilor a dublat recent. Blocajul financiar pune întreprinderile în datorii față de furnizori, bănci și, în unele cazuri, chiar și de propriii angajați, a subliniat el.
Din păcate, companiile de construcții, după ce au avut o perioadă de muncă extrem de intensă
Din păcate, companiile de construcții, după ce au avut o perioadă de muncă extrem de intensă, au intrat într-o zonă relaxată, să spunem așa, contractual, ceea ce le-a condus la un blocaj, a adăugat el.
Zeci de mii de locuri de muncă, potrivit omului de afaceri, forțează companiile de construcții să reducă drastic personalul în ultimii ani.
Potrivit antreprenorului, concedierile vor pune întreprinderile într-o stare de conservare, iar întreprinderile care reușesc să-și continue activitatea vor trebui să decidă dacă pot păstra încă salariile angajaților la nivelul lor actual.
De asemenea, nu exclude reducerile salariale dacă situația în sector nu se recuperează și dacă nu apar proiecte noi care să preia activitatea după finalizarea RNP.
Este greu de menționat acum, dar cu siguranță câteva zeci de mii de oameni vor fi (.) Am pus de mult, cred că de peste un an, un an și jumătate, această problemă pe masă. Am informat atât autoritățile cât și presa (.) că trebuie să existe viață după PNRR, a spus Erbașu, care spune că temerile sale au fost confirmate.
El a amintit, de asemenea, de un precedent similar din 2016, când sfârșitul anului bugetar european privind Fondul de coeziune a generat un decalaj de proiect de aproximativ doi până la trei ani, până la începutul noului ciclu de finanțare.
Bugetul moștenit de la Bolojan, sub presiunea unor datorii imense În afară de situația de construcții, executarea bugetului pentru 2026 arată o defectare semnificativă de la estimările inițiale.
Bugetul a fost construit pe o creștere economică de 1% din PIB, dar date recente indică o posibilă contracție de 0,7%, o diferență care ar putea însemna o scădere a veniturilor de aproximativ 40 de miliarde de lei. La acest minus se adaugă aproximativ 5 miliarde de lei, care reprezintă concediu medical neplatat și alte 4,8 miliarde de lei legate de proiecte desfășurate de Ministerul Dezvoltării, dintre care 2,3 miliarde de lei sunt facturi neplacute și 2,5 miliarde de lei nici măcar nu au fost emise de când platforma de facturare a fost închisă la 11 septembrie.
Statul are încă aproximativ 7 miliarde de lei pentru facturile de energie și de gaze, 8-10 miliarde de lei pentru proiecte de cercetare și dezvoltare, 5-6 miliarde de lei pentru TVA pentru societăți, 10 miliarde de lei pentru întreprinderi.