Sunt tinerii skeptici față de sistemul de învățământ?
Acuzarea gravă adresată sistemului de învățământ românesc vine de la Mircea Miclea, un nume cunoscut în mediul academic și politic, care ocupă funcția de profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În calitate de psiholog și fondator al Școlii Cognitive din psihologia autohtonă, Miclea își aduce experiența de fost ministru al Educației pentru a analiza profund deficiențele actuale.
Într-un dialog exclusiv cu Spotmedia, specialistul identifică radăcinile crizei educaționale, punând accent pe lipsa libertății oferite prin accesul la cunoaștere.
El subliniază impactul devastator al analfabetismului funcțional asupra populației, mecanismele de manipulare la care sunt expuși cetățenii și consecințele macroeconomice ale unei forțe de muncă cu calificări precare.
O critică aspră este îndreptată spre clasa politică, care, conform viziunii lui Miclea, pare a ignora conștient dificultățile structurale ale școlii. Pentru politicianul mediu, obiectivul principal nu este repararea sistemului, ci exploatarea acestuia pentru beneficii personale: obținerea de posturi de conducere, accesul la bugetul public și consolidarea statutului social.
Riscurile sunt colosale.
Totuși, continuăm să dormim somnul struțului care își ascunde capul în nisip pentru a evita realitatea. Și cei de la guvernare fac la fel, se refugiază în spatele unor discursuri grandioase, maschează adevărata gravitate a situației, explică expertul. El compară conduita liderilor cu cea a sepiilor, care eliberează cerneală pentru a-și ascunde prezența.
La rândul lor, politicienii generează un volum mare de retorică, sub care se ascund problemele fundamentale ale statului.
Calitatea dirijării naționale este considerată atât de scăzută încât decizii luate la nivel înalt au o perspectivă extrem de limitată. Liderii operează pe termen scurt, vizând exclusiv următorul scrutin electoral și strategiile de menținere a puterii.
Orizontul temporal se oprește aici, ignorând necesitatea rezolvării cauzelor, în favoarea extragerii rapide a resurselor disponibile.
Dacă persistăm cu un proces educațional de calitate inferioară, sărăcirea noastră va deveni progresivă.
Nicio companie internațională nu va dori să depună capital într-o economie unde capitalul uman pierde constant din competențe, avertiază fostul ministru, legând direct performanța școlii de atractivitatea țării pentru investiții.
În fața scepticismului tinerilor, care se întreabă de ce ar trebui să efortuiască pentru studii într-o țară care nu investește suficient în educație, autonomia și libertatea depind de volumul de informații asimilate. El propune afișarea unui principiu fundamental pe porțile instituțiilor de învățământ: „Măsurile libertății sunt egale cu măsura cunoașterii”. Cu cât un individ stăpânește mai multe domenii și le înțelege la nivel profund, cu atât devine mai greu de influențat extern. Posedarea unor cunoștințe solide permite o Această independență intelectuală se traduce și în avantaj economic, permitând accesul la venituri superioare datorită competențelor superioare.
Intervenim urgent, sau societatea românească se va desface?
Fostul ministru insistă asupra ideii că neînțelesul duce la sclavozia modernă.
Dacă renunți la învățare, pierzi libertatea.
Ești supus dictatului rețelelor sociale, manipulat de conturi anonime sau ghidat de algoritmi inteligenței artificiale. Unde mai rămâne suveranitatea ta? Devii, așa cum descria Aristotel sclavii, o simplă unealtă vorbitoare.
Autonomia ta, fie ea mintală sau financiară, dispare complet, argumentează Miclea.
Statistica alarmantă indică faptul că aproximativ jumătate dintre elevii din România prezintă forme de analfabetism funcțional. Acest concept desemnează incapacitatea de a interpreta corect documente oficiale, contracte sau articole de presă.
Consecințele sunt duble: socială și economică. O economie competitivă necesită angajați capabili să proceseze date și să utilizeze tehnologia eficient. Analfabetul funcțional nu poate verifica validitatea surselor, devenind astfel o țintă ușoară pentru manipulatori.
Aceștia îl controlează, știind că el nu va contesta informațiile primite. În paralel, productivitatea scade, generând un risc major de sărăcie pentru toată națiunea.
Dacă nu se intervine urgent, societatea românească va deveni fragmentată și instabilă, pierzând coeziunea internă.
Capacitatea de a se mobiliza în jurul unui lider sau a unui proiect național va fi erodată. Miclea atrage atenția asupra vulnerabilității crescute în fața războiului hibrid modern.
Fără o unitate națională solidă, bazată pe încredere reciprocă și un proiect comun de apărare a patriei, economia va continua să slăbească din cauza forței de muncă neprofesionale.
Această fragilitate constituie o tragedie existențială pentru stat.
Critica se extinde și asupra propunerilor recente de a cultiva patriotismul prin ritualuri obligatorii în școli, cum ar fi ceremoniile de Ziua Drapelului Național promovate de AUR. Pentru Miclea, forma nu poate genera fondul. Adevăratul sentiment naționalist se manifestă prin acțiuni concrete: studiu asiduu, muncă dedicată și obținerea de rezultate tangibile. Nu parada sau discursul creează dragostea de țară, ci contribuția activă la prosperitatea acesteia.
Analiza completă a fenomenelor descrise, inclusiv detaliile despre disfuncționalitățile educației, reformele amânate și criza de leadership, poate fi consultată în interviul video integral disponibil pe canalul de YouTube al Spotmedia.