Care sunt cele patru direcții de acțiune propuse de ANC pentru INCD-urile românești?
Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) cere institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD) să înceapă acum pregătirea pentru viitorul program-cadru european, Horizon Europe 2028-2034. Mesajul e clar: primii pași trebuie să fie o evaluare realistă a capacităților instituționale.
ANC nu se poziționează ca facilitator direct, ci trimite instrucțiuni de acțiune către INCD-uri, subliniind că „Pregătirea pentru 2028 (primul an al viitorului cadru financiar european – n. red.) începe în 2026”.
E un an și patru luni după ce Consiliul UE a purtat primele discuții pe această temă și aproape șase luni după ce a publicat poziția sa privind Horizon Europe.
ANC expune contextul financiar european, dar nu menționează vreo poziție a autorităților române pe această temă. Concluzia e directă: „Pentru sistemul românesc de cercetare-dezvoltare, acest moment este cel mai bun pentru analiză, planificare și reconfigurare.” Institutele pot demara prin evaluarea implicării lor în actualul Horizon Europe, identificarea proiectelor și competențelor cu potențial de prelungire, cartografierea infrastructurilor și a rezultatelor valorificabile, consolidarea legăturilor cu partenerii europeni și elaborarea de propuneri aliniate cu prioritățile emergente.
În paralel, e necesară o abordare națională coerentă: alinierea priorităților CDI cu direcțiile europene, sprijinirea capacității de participare a organizațiilor de cercetare, dezvoltarea infrastructurilor și garantarea unor mecanisme de finanțare complementare celor europene. Competitivitatea în Horizon Europe nu se construiește exclusiv la momentul depunerii unei propuneri.
De ce e necesară o abordare națională în paralel?
Ea se construiește prin investiții instituționale și naționale consecvente, prin resursă umană și prin capacitatea de a transforma expertiza științifică în contribuții relevante la nivel european.
Cele patru direcții de acțiune propuse de ANC pentru INCD-urile românești:
1. Stabilirea unor priorități instituționale clare, bazate pe competențele științifice existente, infrastructurile disponibile și domeniile în care institutele pot aduce contribuții distinctive la obiectivele europene. Participarea la Horizon Europe nu poate fi susținută durabil doar prin reacții punctuale la apariția apelurilor. E necesară anticiparea temelor, dezvoltarea unor agende de cercetare și identificarea partenerilor strategici.
Întărirea rolului în consorțiile internaționale.
Cum se întărește rolul în consorțiile internaționale!
Pentru institute, diferența dintre participarea ca beneficiar și capacitatea de a coordona proiecte, de a defini agende de cercetare și de a conduce pachete de lucru esențiale este semnificativă.
Aceasta necesită echipe stabile, experiență în managementul proiectelor internaționale, competențe administrative și financiare, precum și o strategie activă de construire a parteneriatelor.
Laboratoarele, echipamentele, platformele experimentale și facilitățile de testare trebuie integrate în rețele europene și conectate la nevoile cercetării și industriei. Infrastructura constituie un avantaj competitiv atunci când este utilizată eficient, deschisă colaborării și susținută de personal calificat și investiții constante.
Transferul tehnologic. Institutele necesită capacitate instituțională pentru managementul proprietății intelectuale, validarea rezultatelor, colaborarea cu întreprinderile, dezvoltarea prototipurilor și pregătirea soluțiilor pentru utilizare. Într-un program tot mai legat de competitivitatea economică, această capacitate va conta în mod direct.
Apelul ANC vine în condițiile în care România a redus alocarea bugetară pentru cercetare sub pragul de 0,1% din PIB în 2025, conform datelor Eurostat. Iar țara e singura din UE care a diminuat cheltuielile din cercetare, calculate pe cap de locuitor, în ultimul deceniu.