De ce 12.000 de elevi au rămas fără bursă din cauza unei greșeli legislative?
În anul școlar 2026-2027, o greșeală legislativă nu explicată a dus la o situație paradoxală: peste 12.000 de elevi care au intrat recent la liceu nu mai pot accesa bursa tehnologică, chiar dacă urmează aceleași programe de formare profesională ca și colegii lor din anii superioari. Această inegalitate, generată printr-o lipsă de corectare a unui act administrativ, afectează direct tinerii din mediile vulnerabile, pentru care sprijinul financiar reprezintă adesea diferența între continuarea studiilor și abandonarea școlii.
Deși pe hârtie reforma învățământului dual pare să fie bine structurată, în practică apare o ruptură nejustificată între elevii aflați pe traseele vechi și cei noi, fără ca această disparitate să fie motivată prin motive pedagogice sau economice.
Conform regulamentului în vigoare, bursele tehnologice sunt acordate exclusiv elevilor din învățământul profesional, conform prevederilor din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și din Metodologia-cadru aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 732/2025. Totuși, începând cu anul școlar curent, calificarea de nivel 3 a fost integrată în cadrul liceului tehnologic, iar sistemul profesional tradițional a început să fie eliminat gradualmente, în conformitate cu planul national care prevede transformarea totală a școlilor profesionale în licee tehnologice duale până în 2029.
Această tranziție, totusi, nu a fost însoțită de modificările necesare la nivel legislativ pentru a extinde dreptul la bursă și către elevii noii licee tehnologice duale, ceea ce a produs o excluziare involuntară.
Proiectul de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 732/2025, publicat de Ministerul Educației și Cercetării la 17 august 2026, nu a abordat această omisiune, lăsând astfel o gap criptică în legislare. În consecință, elevii din clasele a X-a și a XI-a, care urmează încă traseul vechi al școlilor profesionale, continuă să primească bursa tehnologică, în timp ce cei din clasa a IX-a, care urmează aceleași module de formare pentru aceleași calificări de nivel 3, sunt excluși de drept, chiar și în momentul în care semnează contractele de practică cu partenerii economici.
Această situație creează o discriminare directă în cadrul aceleiași clase sau grupuri de învățare, unde doi tineri care urmează acelasi curs, la aceleași ore și cu aceiași instrucțori, primesc tratamente diferite doar datorită anului de studiu în care se află.
Asociația Hands Across Romania (HAR), o organizație neguvernamentală cu larga experiență în susținerea educației și incluziunii sociale în mediile vulnerabile, a semnalat cu insistență această contradicție. Președinta ei, Mihaela Sandu, a subliniat că bursa tehnologică nu este un beneficiu luxos, ci un mecanism esențial de combatere a abandonului școlar, mai ales pentru tinerii din familii cu venituri modeste și din mediul rural.
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata de abandon în învățământul liceal tehnologic a scăzut semnificativ între 2015 și 2024, de la 5,4% la 1,6%, o evolutie atribuită în mare parte programelor de sprijin financiar precum bursa tehnologică.
Cum a blocat o greșeală legislativă bursa pentru 12.000 de elevi?
Această tendință arată clar că atunci când elevii primesc sprijin, sunt mai inclini să persevere în educație.
Sandu a explicat că problema nu constă în crearea unei noi cheltuieli pentru stat, ci în asigurarea continuității unui sprijin deja existent și eficient.
„Nu cerem un nou instrument, ci aplicarea corectă a celui vechi”, a declarat.
Omissiunea de a corela legislația cu noile structuri ale învățământului dual nu trebuie să fie suportată de elevi și de familiile lor, mai ales că acești tineri au făcut eforturi pentru a se înscri în liceele tehnologice duale și au început activitățile practice cu angajatori locali sau naționali.
Deprivați de bursă, ei se confruntă cu greutăți financiare care pot duce la absențe, reducerea performanței sau chiar la abandonsul școlii, anulând astfel eforturile precedente de reducere a abandonului.
Un aspect important, de acord cu Sandu, este că bursa publică funcționează ca un lever pentru cofinanțarea privată.
Multe firme private dichiară că acordul statului de a oferi sprijin financiar elevilor este un factor decisiv în alegerea de a intra în parteneriate de practică.
Fără acest semnal de susținere publică, unele companii ar putea reconsidera implicarea lor în programele duale, ceea ce-ar afecta nu doar elevii, ci și sistemul global de formare profesională.
Astfel, omisiunea legislativă nu are doar consecvențe sociale, ci și economice, afectând credibilitatea programelor de învățământ dual și disincentivând investițiile privite în educație.