Care e rolul procedurilor legale de protejare a patrimoniului?
Un sicriu roman intact, găsit la Constanța, a stârnit interesul Ministerului Culturii, care urmărește cu atenție lucrările de salvare și conservare. Scopul: analiza și prezentarea publicului acestei descoperiri rare.
Într-o declarație transmisă joi, ministrul a subliniat că aflarea aruncă lumină asupra vieții unui copil care a trăit acum aproape două mii de ani. În interiorul locului de odihnă, specialiștii au identificat jucării, bijuterii și rămășițe de flori lăsate ca ofrandă funerară.
Aflarea, realizată în cadrul unei cercetări arheologice preventive inițiate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și aprobată de Ministerul Culturii, oferă o fereastră în viața cotidiană, în ritualurile și în legăturile emoționale ale locuitorilor Tomisului antic.
Importanța acestei descoperiri nu se limitează doar la vechimea sicriului sau la obiectele din interior. Valoarea rezidă și în starea excepțională de păstrare a materialelor organice. Textilele, lemnul, părul și resturile vegetale pot furniza date prețioase despre practicile funerare ale comunităților din Tomisul roman. Constantin Băjenaru, cercetătorul responsabil, susține că această aflare rămâne, la momentul actual, un unicat pentru arheologia funerară a Tomisului. Ea constituie o sursă cheie pentru înțelegerea ritualurilor și a modurilor de înmormântare din metropola vest-pontică în epoca romană.
Ce studii interdisciplinare sunt planificate?
Ministrul a precizat că viitoarele studii interdisciplinare vor aduce clarificări suplimentare privind tratamentul funerar aplicat copilului, tipurile de materiale utilizate și semnificația obiectelor depuse în mormânt. Până la încheierea analizelor, orice interpretare legată de aceste ritualuri rămâne la stadiul preliminar. O provocare semnificativă o reprezintă păstrarea materialelor extrem de fragile recuperate din sicriu. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat negocieri de parteneriat cu Muzeul Național al Bucovinei și cu Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași.
Aceste instituții dețin expertiză în conservarea și restaurarea patrimoniului arheologic. Echipa de specialişti trebuie să evalueze starea textilelor și a sicriului din lemn, pentru a defini intervențiile necesare. Colaborarea este crucială, mai ales având în vedere resursele limitate ale laboratoarelor de restaurare.
Ministerul Culturii a subliniat că povestea sicriului de la Constanța demonstrează de ce cercetarea arheologică preventivă este vitală în orașe construite peste rămășițele unei civilizații antice. Aflarea este rezultatul aplicării riguroase a procedurilor de protejare a patrimoniului arheologic. Terenul de pe Strada Artileriei nr. 4 este proprietate a unei persoane fizice și țintește a fi folosit pentru construirea unui imobil.
Deoarece zona se află în situl arheologic „Necropola orașului antic Tomis”, înscris în Lista Monumentelor Istorice, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța a cerut realizarea săpăturilor preventive înainte de aprobarea proiectului de construcție.
Ce lanț de etape a explicat ministrul?
Ministrul a explicat că acest lanț de etape arată rolul procedurilor legale de protejare a patrimoniului. Dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de rămășițele subterane, iar cercetarea arheologică permite documentarea și protejarea lor înainte ca lucrările de construcție să le afecteze. În orașe precum Constanța, unde istoria antică se află la doar câțiva metri sub nivelul străzilor actuale, orice intervenție asupra terenului poate aduce informații noi despre comunitățile care au locuit aici.
Detaliile tehnice și cronologia descoperirii sunt esențiale pentru înțelegerea contextului. Sicriul a fost identificat într-o zonă situată la marginea nordică a necropolelor Tomisului din epoca romană, aproape de vechiul drum care ducea spre Histria. Săpătura arheologică preventivă a fost efectuată de o echipă a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub supravegherea științifică a Constantin Băjenaru, împreună cu arheologii Cătălin Mircea Nopcea, Ana Cristina Hamat-Georgescu și Ștefan Daniel Palamiuc.
La data de 22 octombrie, cercetătorii au raportat conducerei muzeului identificarea unui sicriu care părea intact. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, lucrările au fost oprite temporar și reîncepute pe 26 octombrie. Câteva zile mai târziu, sicriul a fost eliberat de pământ și transportat la Depozitul Arheologic Central al muzeului.
Într-o atmosferă controlată, în prezența arheologilor, conservatorilor și restauratorilor, sicriul a fost deschis.