Serviciile au scumpit cu 11% în timp ce inflația generală a scăzut!
Inflația din România a scăzut sub 6,2% în august, la 6,17%, un lucru care, la prima vedere, pare o noutate favorabilă pentru economia națională.
Dar dacă privim mai de aproape, vedeți că această scădere ascunde o realitate mult mai complexă. Datele INS arată că, în timp ce inflația generală a scăzut, tarifele pentru servicii au crescut cu 11,28% comparativ cu anul trecut.
Această diferență mare între servicii și media generală ne spune ceva important: presiunea asupra prețurilor nu vine doar de la bani sau cerere, ci din ce se întâmplă în interiorul economiei noastre.
Serviciile scapă de controlul IPC?
O mare parte dintre serviciile care scumpesc sunt locale, depind mult de muncă și nu se pot ușor înlocui cu ceva din străinătate. Nu poți înlocui un medic, un frizer sau un mecanic auto cu o variantă ieftină din Bulgaria sau Polonia. Când salariile, chirile, facturile la utilități, piesele de schimb sau energia scump, aceste crescuri se transmit, cu un retras, în prețul final al serviciilor. Acest lucru poate crea un ciclu: costurile mai mari duc la prețuri mai mari, care la rândul lor duc la venituri mai mari și apoi la noi cereri de creștere a salariilor sau a tarifele.
Asigurarea RCA nu este inclusă în calculul inflației ufficiale, dar o creștere de o treime a primelor într-un an are efecte reale.
Companiile de asigurare plătesc despăgubiri, atelierele repară mașinile, iar pielele și manopera intră în costul final al reparațiilor. Din această cauză, grupa reparațiilor auto a crescut cu 10,81% pe termen anual, conform INS.
Inflația scade, dar serviciile rămân scumpe!
Astfel, există presiuni ascunse pe prețuri, care nu se vede în coșul IPC, dar afectează viața de zi cu zi.
În august, IPC-ul a crescut doar cu 0,22%. Dar această medie mică ascunde trei mișcări opuse: alimentele au scăzut cu 0,71%, marfa nealimentară a crescut cu 0,61% și serviciile au crescut cu 0,71%. Scăderea alimentelor, în special a legumelor și fructelor, a compensat creșterile din alte părți ale economiei. Dacă eliminăm combustibilii, indicele lunar ar fi fost de 99,92% – adică o mică scădere.
Dacă eliminăm legumele și fructele, ar fi fost de 100,56% – o creștere mai semnificativă.
Conform ponderilor INS, alimentele (32,5% din coș) au atras indicele cu aproximativ 0,23 puncte procentuale. Marfa nealimentară a adăugat 0,29 puncte, iar serviciile au contribuit cu 0,15 puncte. Suma acestor efecte se apropie foarte mult de cele 0,22 puncte raportate oficial – diferențele mici vin de la rotunjiri. Aceasta ne arată că, fără scăderea sezonieră a prețurilor alimentelor, inflația lunară ar fi fost mult mai apropiată de 0,5% sau chiar mai mult.
De ce serviciile rămân mai scumpe chiar și când inflația scade?
Luna august ne arată că inflația nu este doar o problemă de bani și cerere.
Este și o problemă de structură: ce se întâmplă în serviciile locale, ce costuri se propaghează prin economie și cum unele creșteri rămasc ascunse din indicatori ufficiali.
Politica monetară mai are rol, dar nu poate controla totul – mai ales când unele presiuni vin din interiorul pietei de muncă, din chirii sau din costurile energiei, nu din masă de bani.