Ce plan de înzestrare a armatei a adoptat Consiliul Suprem de Apărare?
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat și adoptat, în cadrul ședinței desfășurate la 7 septembrie 2026, versiunea actualizată a Planului de Înzestrare a Armatei României (PIAR), un instrument strategic care definește, pentru intervalul 2027–2036, tipurile de echipamente militare pe care România intenionează să le achiziționeze, precum și prioritățile fundamentale în domeniul apării naționale.
Această decizie apare în contextul celor patru ani trecuți de la începutul invaziunii ruselor în Ucraina, un conflict care are ca vecină directă la România, deținând cea mai lungă frontiere comună cu această stat.
Ministerul Apărării Naționale, interogat de News. ro, a detaliat modul de elaborare al documentului, evidențiând structura programelor de modernizare deja în curs de desfășurare, obiectivele strategice pentru perioada 2027–2030, precum și modalitățile prin care acestea se aliniază cu mecanismul european de sprijin financiar cunoscut sub denumirea de SAFE.
Planul de Înzestrare a Armatei României reprezintă un акт de planificare unitară, prin intermediul cărui se asigură coordonarea achizițiilor de echipamente și tehnologii militare, astfel încât forțele armate să poată îndepline eficient misiunile prevăzute de lege. Elaborarea acestui document se bazează pe două pilaruri legislative esențiale: Legea nr. 415/2002, care stabilește atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării și prevede aprobarea planurilor multianuale de înzestrare de către această instituție, și Legea nr. 203/2015, care reglementează procesul de planificare a capacităților de apărare, inclusiv cele legate de armament.
O dimensiune esențială a necesității de modernizare provine și din angajamentele internationale ale României, în special cele deriv din Tratatul Nord-Atlantic.
Conform prevederilor articolului 3 al acestui act internațional, fiecărui stat membru li se impune să dezvolte, atât individual, cât și în colaborare cu partenerii alișteni, capacitatea de a face față unui agresiune armată.
Cum a reacționat România la amenințările din est?
În evaluarea mediului de securitate, autoritățile de apărare au plecat de la constatația unui cadru regional caracterizat de instabilitate și nepredicibilitate. Existența unui război de mare amplitudine la frontieră a determinat o revizuire profundă a modului în care armata românească trebuie să reacționeze și să se adapteze la tipuri noi de pericol.
Conform declarațiilor Ministerului Apărării Naționale, conflictul din Ucraina a evidențiat necesitatea de a dispone de forțe militare capabile să intervină rapid, chiar și în perioade de pace, precum și a unei industrii naționale de apărare puternică, capabilă să susțină și să extindă producția de echipamente esențiale în contexte de criză sau război.
Un exemplu concret în acest sens este creșterea capacității de fabricare a muniției.
În același timp, au fost accelerate achizițiile de senzori și de sisteme de contramăsură, în
Un alt element semnificativ care influențează scară și ritmul programelor de înzestrare este angajamentul financiar asumat de statele membre ale NATO.
În cadrul Summitului NATO desfășurat la Haga între 24 și 26 iunie 2025, alianta, inclusiv România, a renewat angajamentul de a aloca minim 5% din produsul intern brut pentru scopurile apării, un nivel care reflectă serietatea cu care se trată modernizarea forțelor armate în fața provocărilor de securitate contemporane.