Cine este Charlie Ball, expertul în angajarea absolvenților?
Inteligența artificială schimbă totul — și piața muncii nu face excepție. Tinerii de azi se întreabă cu creciente îngrijoră: va exista încă profesia pe care o aleg astazi peste 20 sau 30 de ani?
O analiză recentă arată că unele domenii, unde interacțiunea directă, creativitatea și responsabilitatea sunt esențiale, sunt mult mai greu de automatizat. Procesul de alegere a unei facultăți capabile să ofere stabilitate pe termen lung devine tot mai dificil, datorită ritmului accelerat al schimbărilor tehnice. Algoritmii preiau deja multe competențe traditionale, iar acest lucru se simte mai ales la începutul carierei.
În România, tensiunea este palpabilă. Un studiu al platformei e Jobs arată că 56% dintre tinerii între 18 și 24 de ani cred că progresele în AI au scăzut semnificativ șansele de a găsi un job de începător.
În același timp, statisticiile din 2026 arată că au fost publicate circa 100.000 de oferte de muncă pentru candidati fără experiență sau cu cel mult doi ani de practică.
Aceasta reflectă o tendință clară: tinerii văzută să treacă repede peste nivelurile inițiale, unde multe sarcini au fost deja preluate de sisteme inteligente.
În acest context, apare întrebarea: există ramuri academice mai imune la automatizare? Experții recunosc că niciun diplomă nu garantează siguranță pentru 40 sau 50 de ani viitori.
Totuși, există nișe care, datorită trăsăturilor specifice, sunt mai greu de înlocuit cu un algoritm.
Tehnologiile noi amenință și sectoarele considerate sigure!
Charlie Ball, specialist în integrarea absolvenților în piața muncii de la Jisc — agenția britanică pentru digitalizare, date și tehnologie în învățământul superior — spune că asigurarea unui viitor carieră printr-o calificare „rezistentă” la AI este o provocare deosebită. El explică că menținerea unei traiectorii profesionale pe atâtea ani este greă într-un mediu cu schimbări tehnologice bruske.
Conform surselor citate de The Guardian, Ball a menționat că este puțin probabil ca joburile care depind în mare măsură de contactul uman, față în față, să fie înlocuite complet.
El subliniază, de asemenea, că adaptabilitatea rapidă și acumularea de abilități diverse sunt mai importante decât specializarea pe o singură profesie. Posturile care se bazează pe interacțiunea umană directă apar să fie cele mai puțin vulnerabile la preluare de către mașini.
Medicina, de exemplu, rămâne un domeniu solid — unde empatia și responsabilitatea omului sunt piloni irremplașabili.
Domeniile care par să ofere o barieră mai puternică în fața extinderii AI includ medicina, asistența medicală, ingineria și construcțiile, științele pure, cercetarea și domeniile STEM, arti și industria divertismentului, precum și educația. Experții explică că aceste facultăți rezistă pentru că implică empatie, creativitate și asumarea de responsabilități complexe — trăsături pe care le mașinile încă nu le pot replica în plenitudine.
Pe de altă parte, sectoarele care odată au fost considerate extrem de sigure încep să fie afectate de noile tehnologii. Datele procesate de The Guardian arată, de exemplu, o scădere a procentului de absolvenți de informatică din Marea Britanie care reușesc să obțină joburi ca programatori sau dezvoltatori.
În România, schimbările sunt evidente. Tinerii întâmpină obstacole mai mari la intrarea în profesie, iar interesul pentru domenii precum construcții și energie a crescut semnificativ. Această tendință se observă și printre cei care caută o reconversie profesională, orientându-se spre industrii mai puțin expuse la automatizarea totală.