Macron a reacționat rapid!
Exploziune socială pe continentul european: valul de proteste și violențele care au zguduit mai multe state
În cursul weekendului recent, o undă de nemulțumire socială a cuprins numeroase țări din Europa, transformând străzile în teatre ale tensiunilor.
Dacă în unele locații demonstrațiile au rămas în limitele pașnicului, în altele tensiunile au escalat rapid spre confruntări fizice și acte de vandalism.
Această mișcare protestatară, alimentată de scumpiri, șomaj și percepția unei guvernele corupte, a adus în stradă sute de mii de cetățeni, care au cerut schimbări structurale în sistemele economice și politice ale țărilor respective.
În Franța, unde mișcarea a început la începutul lunii septembrie, consecințele au fost deosebit de grave. După ce elevii din suburbiile nordice ale Parisului au inițiat protestele, cerând mai mulți profesori și condiții școlare mai bune, mișcarea a cunoscut o extindere rapidă.
În săptămânile care au urmat, sindicatele, muncitorii, pensionarii și susținătorii mișcării „Vestelor galbene” s-au alăturat, punând în centrul dezbaterilor problemele legate de prețuri, salarii și pensii.
Pe data de 17 octombrie, focusul s-a deplasat spre costurile combustibilului și deciziile guvernului privind reducerea cheltuielilor publice. În timpul acestor evenimente, grupuri de manifestanți au atacat clădiri publice și comerciale.
La nivel național, conform datelor publicate de The Guardian, autoritățile franceze au raportat peste 1.800 de arestări și 150 de agenți ai forțelor de ordine răniți.
Estimările privind participarea variază: Ministerul de Interne a vorbit de aproximativ 550.000 de participanți, în timp ce Confederația Generală a Muncii, unul dintre cele mai mari sindicate ale țării, a susținut că numărul a fost de 800.000 de persoane.
Un episod deosebit de dramatic s-a petrecut în orașul Limoges, unde un foc provocat de intruși în clădirea primăriei a provocat daune majore la o structură istorică cu vechime de 143 ani. Prefectul regiunii a confirmat că acoperișul a cedut, acoperind etajele inferioare, iar aproximativ două treimi din fațada clădirii au fost distruse. În capitală, în zona Place de la République și bulevardul Magenta, vitrinele mai multor magazine au fost sparte și jefuite. Printre locurile afectate se numără un magazin de marca Lacoste, o magazină de echipamente sportive și mai multe magazine de telefoane mobile.
Manifestanții au incendiat coșuri de gunoi și vehicule, iar un incendiu la un camion s-a propagat la o clădire vecină. Poliția a recurs la gaze lacrimogene pentru a disipa grupurile cele mai violente.
Președintele Emmanuel Macron a reacționat rapid, declarând că violența este incompatibilă cu valorile Republicii Franceze.
El a avertizat că cei care au vandalizat prefecturi, magazine și primării vor fi procesați și pedepsiți.
Șeful statului a exprimat sprijinul său pentru forțele de ordine, subliniind că instituțiile statului vor fi apărare împotriva celor care creează haos și împiedică cetățenii de a-și exprima cerințele în mod pașnic.
Autoritățile rămân în stare de alertă, monitorizând dacă unda de proteste împotriva scumpirilor și politicilor guvernamentale va continua și în ziua de duminică.
Albania a urmat modelul francez, cu o escaladare similară a tensiunilor. În capitală, Tirana, sâmbătă, 17 octombrie, a fost a cincea zi consecutivă de proteste, iar atmosfera era extrem de încărcată.
Grupuri de manifestanți cu fețele acoperite au atacat polițiștii cu pietre și bombele Molotov, iar forțele de ordine au Daunele au fost semnificative în centrul orașului: au fost incendiate vehicule, clădiri guvernamentale și sedii bancare.
Sâmbătă, un incendiu a fost semnalat la sediul Curții Supreme, iar intrarea în clădirea Băncii Albaniei a fost cuprinsă de flăcări. Mai multe magazine și spații publice au suferit de vandalism.
Meloni a condamnat violențele!
Rădăcinile protestelor albaneze se regăsesc în nemulțumirile privind costurile ridicate ale educației, șomajul tinerilor și acuzațiile de corupție la adresa guvernului.
Studenții cer condiții mai bune în universități și mai mult sprijin pentru generația tânără, dar mișcarea s-a transformat într-o campanie mai largă împotriva premierului Edi Rama, care guvernează din 2013.
O sursă suplimentară de tensiune a fost proiectul controversat pentru construcția unui complex turistic de lux pe litoral, asociat cu Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump.
Opoziția față de acest proiect a stârnit proteste încă din primăvara anului curent. Autoritățile au raportat sute de arestări în ultimele zile și numeroși răniți, printre care polițiști și manifestanți. Guvernul a condamnat violențele, în timp ce Uniunea Europeană a solicitat deescladarea tensiunilor și investigarea acuzațiilor de exces de forță din partea poliției.
Premierul Edi Rama a refuzat să demisioneze, acuzând opoziția că încurajează violențele.
Mișcarea s-a extins și în alte orașe albaneze, pe fondul nemulțumirilor față de corupție, situația economică și condițiile de trai.
În Italia, protestele împotriva scumpirilor au degenerat sâmbătă, 17 octombrie, în confruntări violente în mai multe orașe. În Milano, manifestanții au jefuit magazine, au aruncat pietre și petarde în polițiști și au incendiat obiecte pe străzi. Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea. Deși adunarea a început vineri, 16 octombrie, a doua zi situația s-a deteriorat brusc. Demonstrația milaneză a fost organizată de inițiativa „Italia in Piazza”, care a chemat cetățenii să iasă în stradă împotriva creșterii costului vieții. În centrul orașului, mai multe zone au fost afectate de distrugeri.
Peste 50 de persoane au fost conduse la secția de poliție, multe dintre ele fiind minore. Cel puțin 25 de persoane au necesitat îngrijiri medicale, printre care zece agenți ai forțelor de ordine. Nicio victimă nu se afla în stare critică.
Incidente similare au fost înregistrate și în Bologna și Torino.
Premierul italian Giorgia Meloni a condamnat violențele, declarând că dreptul de a protesta nu acoperă distrugerea orașelor. Ea a cerut partidelor de opoziție să condamne fără echivoc actele de vandalism și să încurajeze demonstrațiile pașnice.
Meloni a precizat că respectă miile de cetățeni care au protestat liniștit, dar a subliniat că atacurile asupra polițiștilor și distrugerile în Milano, Torino și Bologna nu pot fi trecute peștre.
A protesta este un drept.
A incendia orașele nu este, a scris șefa guvernului pe rețelele sociale.
În Belgia, sute de tineri au ieșit sâmbătă, 17 octombrie, pe străzile din Bruxelles și Liège, cerând reduceri ale costurilor educației și ale traiului. Demonstrațiile au căpătat un caracter violent, iar poliția a intervenit activ împotriva grupurilor de manifestanți.
Aceste proteste se derulează de la 1 octombrie, adică de 18 zile. În Bruxelles, aproximativ 500-600 de persoane s-au adunat lângă gara centrală și au pornit către gara Bruxelles-Midi. Tensiunea a crescut după ce unii participanți au aruncat sticle, petarde și alte obiecte în forțele de ordine.
Unii au răsturnat un vehicul, au incendiat coșuri de gunoi și trotinete electrice, iar sediul unui partid socialist a fost vandalizat. Poliția a anunțat aproximativ zece arestări. În Liège, în estul țării, au fost raportate incidente similare, cu poliția care a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa grupurile de protestatari.
Aceste evenimente au loc după mai multe săptămâni de nemulțumiri din partea elevilor și studenților, care se opun creșterii taxelor universitare și reformelor care, potrivit lor, ar îngreuna accesul la învățământul superior.
Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a condamnat violențele, declarând că situația din Bruxelles „nu mai este un simplu protest”. El a avertizat că autoritățile vor folosi toate mijloacele necesare pentru a restabili ordinea publică.