O reformă, a declarat Nazare, nu trebuie să fie văzută doar ca o casetă bifată în raportul către Comisia Europeană
România a primit încasări suplimentare din fondurile PNRR, suma depășind pragul de 301 de milioane de euro, conform declarațiilor ministrului interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, efectuate vineri pe reţeaua socială Facebook. Aceste fonduri provin din Cererea de plată numărul 3, care avea fost anterior suspendată de către Comisia Europeană, iar eliberarea lor a fost posibilă în urma unui dialog intens și al eforturilor instituţionale pentru îndeplinirea condiţiilor stabilite de Bruxelles.
Din suma totală de 301,2 milioane de euro, majoritatea — 298,6 milioane de euro — reprezintă granturi nerambursabile, iar restul de aproximativ 2,6 milioane de euro constă din împrumuturi acordate în cadrul mecanismului de finanţare al PNRR. Ministrul a subliniat că aceasta nu este doar o transferă numerică, ci o recuperare a resurselor esenţiale pentru stabilitatea financiară a ţării, în special într-un context în care bugetul de stat se confruntă cu presiuni semnificative.
Această plată a crescut totalul fondurilor PNRR încasate de România până la aproximativ 13,27 miliarde de euro, cifra menționată explicit de Nazare în postul său. El a caracterizat aceste venituri ca „o gură de oxigen” pentru bugetul de stat, explicând că fondurile nerambursabile, în special, joacă un rol crucial în reducerea presiunii pe finanţarea deficitului bugetar și în îmbunătăţirea gestionării lichidităţilor de către Trezoria Statului.
Fiecare euro atrahir din fondurile europene, a précizat ministrul, contribuie direct la o utilizare mai eficientă a resurselor publice și la diminuarea dependenței de finanţare internă pentru acoperirea cheltuielilor esenţiale. Totuşi, Nazare a avertizat că etapă viitoare nu se va măsura exclusiv prin volumul de bani încaşaţi, ci prin efectul concret al reformelor și investiţiilor financiate prin acest instrument.
El a insistat pe necesitatea de a trece peste o abordare formală a condiţiilor PNRR și de a evalua dacă reformele adoptate au fost efectiv aplicate, dacă au produs schimbările așteptate și dacă au avut un impact verificabil pe eficienţa administraţiei, productivitatea economiei și sustenabilitatea finanţelor publice. Conform lui, reformele care influenţează direct cheltuielile permanente ale statului, modul de funcţionare al administraţiei publice și competitivitatea economiei trebuie supuse unei analizări riguroase și continuă.
O reformă, a declarat Nazare, nu trebuie să fie văzută doar ca o casetă bifată în raportul către Comisia Europeană, ci ca un proces de transformare reală și durabilă pentru societatea românească. Doar astfel, a spus el, se poate asigura că fondurile PNRR produc beneficii tangibile în viaţa cetăţenilor și contribuie la consolidarea unui model de dezvoltare pe termen lung.
Ministrul a evidențiat de asemenea că această fază de evaluare și verificare a rezultatelor este absolut esenţială pentru pregătirea bugetului de stat pentru anul 2027. El a explicat că bugetul anului curent a fost conceput pe baza ipotezei că toate finanţările PNRR programate pentru acest an vor fi atrageră în totalitate, în corelaţie cu cheltuielile prevăzute pentru realizarea investiţiilor și reformelor planificate.
Totuşi, pe măsură ce avansează procesul de închidere și evaluare a PNRR, a précizat Nazare, devine necesar să actualizăm perspectiva asupra financiar: trebuie să determinăm cu precizie ce sume vor fi efectiv încaşate, ce cheltuieli au fost deja efectuate din aceste fonduri, ce obligaţii financiale rămăs de plătit, ce investiţii necesită continuarea sprijinului financiar și care sunt implicaţiile bugetare directe ale reformelor pe care le-am asumat.
Aceste date, a spus ministrul, nu sunt doar informaţii interne, ci vor forma baza esenţială pentru discuţiile și deciziile privind rectificarea bugetară în cursul anului curent, precum și pentru elaborarea fundamentului bugetului de stat pentru anul viitor, 2027. Ele vor influenţa aspecte precum necesarul de finanţare, prioritizarea investiţiilor publice și identificarea obligaţiilor care vor trebuie acoperite din bugetul naţional, fără a se basa pe ipoteze optmiste, ci pe o analiză realistă a stării reale a implementării PNRR.
Nazare a insistat că prezentarea publică și transparenţă a acestui situatibil financiar, cu toate implicaţiile sale, este absolut necesară pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să fie luate pe baza unei imagini complete, obiective și realistă, nu pe presupuneri sau estimări superficiale.
El a concluzionat că succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încaşate
În acelaşi timp, ministrul a subliniat că România trebuie să menţină un echilibru delicat: printr-o parte, să continue procesul de consolidare fiscală, esenţial pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriilor publice; prin alta parte, să nu afecteze capacitatea de a finana investiţiile care susţin dezvoltarea economică pe termen lung. Acest echilibru, a explicat el, se realizează printr-o abordare strategică care include priorizarea proiectelor pe baza impactului lor real, evaluarea rigorosă a rezultatelor obţinute și implementarea de reforme care nu doar îndeplineşte cererile formale, ci contribuie activ la reducerea presiunilor structurale pe bugetul de stat.
El a concluzionat că succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încaşate, ci în măsura în care aceste fonduri au dus la reforme structurale care produc schimbări concrete în viaţa oamenilor — în domenii precum sănătate, educație, transport, energie și digitalizare — și în investiţii care cresc potenţialul economic al României, făcând-o mai competitivă, mai inovatoare și mai reziliento în faţă provocărilor viitoare.
În paralel cu aceste declaraţii, Dragoș Pîslaru, un actor important în dialogul cu Comisia Europeană privind PNRR, a exprimat o perspectivă diferită, dar complemenţă. El a declarat că principalul obstacle nu este lipsa de resurse financiare, ci capacitatea administrativă și tehnică a României de a gestiona eficient fondurile primite. Această observaţie a venit în contextul în care, la data de 31 septembrie, România a depus la Comisia Europeană ultima cerere de plată din PNRR.
Această cerere are o valoare totală de 6,04 miliarde de euro, dar, după scăderea prefinanțării primite în fasele anterioare, suma efectiv solicitată este de 4,35 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 2,58 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile, iar 1,77 miliarde de euro reprezintă împrumuturi cu termeni favorabili acordate de Uniunea Europeană.
Cererea include 104 de ținte și jaloane specificate, distribuite pe domenii esenţiale pentru dezvoltarea ţării: modernizarea transportului, tranziţia către surse de energie curate, îmbunătăţirea accesului și calităţii serviciilor sănătate, modernizarea sistemului educațional, digitalizarea serviciilor publice, managementul durabil al resurselor de apă și a deșeurilor, precum și crescerea eficienței energetice în clădiri, atât publice, cât și rezidenţiale.
Printre proiectele pe care autorităţile române le-au considerat îndeplinite, Pîslaru a menţionat extinderea rețelelor de apă și canalizare în zonele rurale și urbane, construirea și echiparea unor noi grădiniţe, dezvoltarea centrelor de zi pentru copii, persoane cu dizabilităţi și vârstnici, achiziţia de ambulanțe pentru servicii de urgență medicală, precum și programele de renovare energetică a clădirilor, atât din sektorul public, cât din celui privat.
Cererea abordează de asemenea investiţii în mobilitate durabilă, inclusiv infrastructura pentru biciclete și transportul public electric, modernizarea și digitalizarea sistemului vamal pentru a reduce bureaucraţia și creştere transparenţa în comerţul internaţional, măsuri pentru prevenirea abandonului școlar prin programe de susţinere și intervenție timpurie, precum și modificări ale cadrului legislativ privind gestionarea resurselor umane în administraţia publică, cu scopul de a face această sisteme mai profesională, mai meritocratică și mai adaptată nevoilor contemporane.
Pîslaru a subliniat că fondurile solicitate vor fi eliberate doar după ce Comisia Europeană va verifica, printr-un proces rigorous de monitorizare și evaluare, că toate obiectivele și tintele stabilite în cerere au fost efectiv îndeplinite, nu doar pe hârtie, ci în realitate, prin rezultate măsurabile și impact verificabil pe teritoriul naţional.
Această perspectivă, care pune accentul pe calitatea implementării și nu doar pe respectarea termenilor formali, se alinjează cu avertismentul lui Nazare despre necesitatea de a evalua impactul real al reformelor, nu doar conformitatea procedurală. Ambele declaraţii, deşi provenind din perspectiva diferite, converg către o idee comună: fondurile PNRR au un valoare transformatoare doar dacă sunt folosite pentru a genera schimbări durabile, nu doar pentru a acoperi cheltuieli momentane sau pentru a îndeplini obligaţii formale fără substanță.