Tăierea ajutorului internațional pentru sănătate ne pune în pericol?
Comisia internațională care urmărește pericolele majore pentru sănătatea publică în noul mileniu a publicat o analiză alarmantă în The Lancet.
Studiul, bazat pe date istorice și modele complexe de risc, arată că omenirea se confruntă cu riscul unui declin semnificativ al calității vieții și sănătății globale până la finalul secolului.
Printre amenințările principale se numără conflictul nuclear și utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale.
Echipa de 35 de specialiști din domenii diverse a analizat zeci de amenințări pentru a alege cele 17 cu cel mai mare impact negativ între 2025 și 2100. Deși probabilitățile ca aceste scenarii catastrofale să se întâmple sunt încă mici, efectele lor ar fi devastatoare.
Pe lângă războiul nuclear – care ar putea declanșa o criză alimentară mondială – și abuzurile în AI, inclusiv crearea de arme biologice prin canale digitale, lista include și alte provocări: poluarea aerului, rezistența bacteriei la antibiotice, malnutriția la copii, schimbările climatice, conflictele militare clasice, reducerea finanțării internaționale pentru sănătate, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea, disparitățile de venituri, nivelul scăzut al educației, apariția de pandemii, obezitatea, tulburările de sănătate mentală, fumatul și procesul de îmbătrânire nepotrivit din punct de vedere biologic.
Analiza a măsurat impactul fiecărei amenințări prin indicatorul „ani de viață trăiți în sănătate” – cei pierdeți din cauza bolilor, dizabilităților sau morții premature.
Indicatorul „ani de viață trăiți în sănătate” măsoară impactul!
Un exemplu pozitiv: dacă reușim să limităm încălzirea globală la 1,8°C în loc să ajungă la 4,4°C, am putea salva 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă.
Raportul avertizează și despre riscurile create de tăierea ajutorului internațional pentru sănătate. O reducere semnificativă sau colapsul acestor fonduri ar putea duce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100. Aproximativ 70% din acest impact ar cădea pe Africa Subsahariană. Experții subliniază că aceste riscuri nu se analiză izolat – se întărec reciproc, creând un efect domino.
Pentru a contracara aceste tendințe, se recomandă consolidarea infrastructurilor sanitare, investiții masive în inovare tehnologică și îmbunătățirea sistemelor de monitorizare a pericolelor noi.
Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate de la Washington, a spus că alegerile liderilor mondiali de azi vor decide direct bunăstarea generațiilor viitoare.
Co-președintele Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie la UCL, a explicat că studiul nu este o sursă de panică, ci un instrument pentru decidenți – pentru a-i ajuta să adopte politici publice eficiente în prevenirea sau attenuerea acestor riscuri.
Raportul va fi actualizat anual pentru a include date noi și să reflecte amenințările emergente.