De ce a ales Fernando să lucreze ca ajutor de bucătar în România?
România devine o destinație privilegiată pentru forța de muncă nepaleză, mulți dintre aceștia alegând să-și aducă soții și copiii în țara noastră. Diferența semnificativă dintre veniturile locale și cele românești explică acest fenomen migratoriu.
În Nepal, un salariu mediu poate atinge doar 150 de euro, în timp ce pe piața din România, aceiași muncitori reușesc să obțină 400 de euro lunar.
Această discrepanță financiară transformă România într-un punct de interes major pentru cetățenii din Asia de Sud.
Conform datelor recente, aproximativ 18.000 până la 20.000 de cetățeni nepalezi activează legal pe teritoriul României. Aceștia constituie cea mai numeroasă comunitate de lucrători străini provenind din state situate în afara spațiului Uniunii Europene.
Angajații din Asia de Sud acceptă, de regulă, remunerații inferioare celor ale românilor, fiind dispuși să presteze ore suplimentare și să se ocupe de sarcini pe care mulți nativi le consideră mai puțin valoroase.
Această flexibilitate îi face extrem de solicitați de către angajatorii locali.
Mingma Sherpa este unul dintre exemplele concrete ale acestei tendințe. Ea a sosit în România acum un an, stabilindu-se în Capitală.
Aici, muncește ca vânzătoare într-o patiserie, unde zilnic oferă clienților produse precum merdenele, pateuri, strudeluri cu mere și brânză dulce. Motivul principal al mutării sale a fost dorința de a susține financiar familia rămasă în Nepal, conform declarațiilor sale transmise către publicația Gandul.
Un alt caz relevant este cel al lui Fernando, care ocupă funcția de ajutor de bucătar.
Responsabilitățile sale includ prepararea pizzei, a salatelor, a felurilor principale și a deserturilor.
Fernando menționează că, pentru aceeași poziție, în Sri Lanka ar fi primit un maxim de 300 de dolari lunar, sumă considerabil mai mică decât cea actuală.
El a decis să-și aducă și soția în România, aceasta din urmă activând acum ca casier într-un magazin de tip supermarket.
Nirmala Rai ilustrează clar avantajul salarial. Ea explică faptul că, acasă, în Nepal, venitul său era situat în jurul sumei de 150 de euro.
În schimb, în România, reușește să cearce 400 de euro pe lună. Această creștere a puterii de cumpărare este un factor decisiv pentru decizia de relocare.
De ce atrag joburile specifice muncitorii străini în România?
Analiza anuală realizată de Economica. net, bazată pe informații obținute de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), relevă că peste 140.000 de cetățeni străini dețineau la finalul anului 2025 un permis de ședere valabil în scop de angajare. Aproape jumătate dintre aceștia provin din Nepal și Sri Lanka.
Din punct de vedere demografic, majoritatea străinilor cu astfel de permise se află în intervalul de vârstă cuprins între 18 și 34 de ani, reprezentând aproape 80.500 de persoane.
Distribuția geografică a acestor muncitori este concentrată în anumite zone. Cei mai mulți s-au stabilit în București, unde locuiesc 38.407 persoane, urmat de județul Ilfov cu 21.066 de rezidenți.
Alte centre importante sunt Constanța (9.242 de oameni), Timiș (7.932), Cluj (7.525), Brașov (6.382), Sibiu (5.143), Prahova (4.016), Bihor (3.780) și Iași (3.421).
Profilul ocupațional al străinilor importăți de angajatorii români este dominat de joburi specifice. Cel mai numeros grup îl formează manipulatorii de marfă, cu peste 12.000 de persoane.
Curierii urmează cu peste 10.600 de angajați, iar muncitorii necalificați în construcții sunt peste 9.600. Ajutoarele de bucătar reprezintă aproape 7.000 de persoane, iar muncitorii necalificați la asamblarea și montarea pieselor sunt aproape 6.400.
De asemenea, muncitorii necalificați la spargerea și tăierea materialelor de construcție numără aproape 4.400 de persoane, femeile de serviciu aproape 3.400, iar spălătorii de vase în bucătărie circa 3.300.
Ambalatorii manuali sunt 3.032, lucrătorii comerciali 2.236, muncitorii necalificați în agricultură 2.180, iar îngrijitorii de clădiri 1.938.
Contextul regional al Nepalului este marcat și de evenimente naturale severe. Recent, o viitură a provocat daune majore, bilanțul victimelor crescând la 600 de morți și 2.500 de dispăruți.
Într-un incident remarcabil, directorul unei școli a luat o decizie inspirată, evacuând aproximativ 900 de elevi înainte ca viitura să atingă clădirea, situată la doar 100 de metri de râu.
Această situație subliniază vulnerabilitatea infrastructurii locale și justifică, în parte, dorința multor nepalezi de a se muta în țări europene mai stabile economic.
Pe lângă aspectele economice, comunitatea nepaleză din România capătă vizibilitate și prin momente amuzante, cum ar fi cazul unui grup de nepalezi care au dansat pe manele pe acoperișul unei clădiri din Brăila. Incidentul a stârnit reacții intense pe internet, comentatori comparând scena cu o petrecere în copaci sau glumind că satul nu avea câini. Aceste episoade umanizează prezența lor, arătând integrarea culturală și adaptarea la stilul de viață local.
Diferența de salarii, disponibilitatea pentru muncă grea și posibilitatea reunificării familiale creează un circuit migrațional robust. Datele oficiale confirmă o creștere constantă a numărului de permise de ședere, concentrându-se în marile orașe și în sectoarele industriale și de servicii. Pentru mulți nepalezi, România nu este doar un loc de muncă temporară, ci un nou început, unde familiile pot construi o viitoare mai sigură.