Este Fifor pro-european convins?
Reacția vehementă a lui Mihai Fifor la numirea lui Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru a stârnit o nouă val de controverse politice. Liderul PSD a comparat perioada viitoare cu anii de domnie ai lui Traian Băsescu, pe care îi numește „cei mai cumprși ani pentru țara asta”.
Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Fifor a exprimat nemulțumirea față de perspectiva de a încredința destinul național unui politician pe care îl consideră străin de realitățile românești.
El a evocat cu amărăciune cele zece ani petrecuți sub conducerea lui Băsescu, apoi a tras o paralelă cu experiența sa alături de Victor Cioloș, pe care îl numea „un român adevărat”, și Klaus Iohannis, pe care îl considera la fel de autentic. Această retrospectivă a servit drept fundal pentru criticiile sale actuale, în care a subliniat că, după ce a suportat un an de guvernare condusă de Ilie Bolojan – pe care îl numea „nea Ilie” și îl acuză că „ne-a fezandat” –, acum se pregătește sosirea celui pe care îl numea „adevăratul vătaf”, adică Siegfried Mureșan.
Critica principală se axează pe percepția că Mureșan este o figură „bizară” și nepotrivită pentru a gestiona destinul României. Fifor se întreabă retoric cum ar putea un cetățean obișnuit să meargă la urne pentru a-i încredința țara unui astfel de profil, mai ales când acesta are un „pedigree” care sugerează că ar trebui să apere România de el, nu să o primească de la el pe tavă.
El își amintește momentele dificile din timpul mandatului Cioloș și toate consecințele negative generate de acesta, pentru a pune în context prezentul.
Un element central al discursului este combinația pe care o vede în triada Mureșan–Fritz–Bolojan, pe care o consideră o agendă impusă de exterior.
Cine este „vechilul” în politica lui Mureșan?
Politicianul PSD se întreabă dacă nu cumva românii s-au obosit să-și vadă agenda dictată de alții, care le învață cum să fie europeni, progresiști sau să respecte statul de drept.
El critică ideea de a primi valori „la cheie” și de a fi recunoscători pentru ele, comparând situația cu livrarea a 16 miliarde euro prin mecanismul SAFE, bani împrumutați, pentru care cineva trebuie să asigure cheltuirea corectă și la timp.
Fifor folosește metafora „vechilului” pentru a descrie rolul pe care îl atribuie lui Mureșan, sugerând că acesta nu vine ca prim-ministru, ci ca un pazitor al banilor, termen pe care îl numește un arhaism, promițând că votanții vor fi „updatați” cu acest neologism, deși actualizarea se va face pe spinarea românilor, deja epuizați de „Ilie Sărăcie”. Ironia lui este acută: abia după ce „nea Ilie” a „fezandat” națiunea, ar sosi „adevăratul vătaf”, Siegfried însuși.
Deși își afirmă statutul de pro-european convins, susținător al membetății în UE și NATO, și se prezintă ca un social-democrat educat în spiritul respectării legilor, Fifor subliniază că nu este extremist, xenofob, rasist sau legionar, ci doar un patriot român. El susține că nimic nu este mai presus de România și că tocmai pentru că încă mai crede în șansa țării de a sta demn în rândul Europei, nu ar vota ca națiunea să fie încredințată unui individ care, în opinia sa, nu are legătură cu agenda reală a României și cu binele cetățenilor.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a corroborat această poziție, declarând joi că va propune colegilor săi să nu voteze numirea lui Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru. Articolul original, semnat de Alina Costache la data de 18 septembrie 2026, includea și referințe la alte evenimente recente, precum violențele de la protestul fermierilor, unde Fifor ceruse oprirea, sau la relația cu Ilie Bolojan, pe care îl numea „cel mai toxic premier pe care l-a avut România după 1989”.
În contextul dezbaterilor publice, s-a menționat și importanța funcției deținute de soția lui Siegfried Mureșan, Cătălina Manea, ale cărei venituri sunt considerate mari de publicul român. De asemenea, s-a făcut referire la declarația lui Ianis Stoica, care a fost „foarte supărat” după mesajul primit de la Federația Română de Fotbal, anunțându-i că nu este convocat pentru următoarea etapă.
Toate aceste elemente contribuie la tabloul complex al dezbaterilor politice și sociale din acea perioadă, în care numirea lui Mureșan a devenit punctul central de dispută, simbolizând o posibilă dominare a agendei naționale de interese externe, conform viziunii critice a lui Mihai Fifor.