Ce riscă PSD dacă pierde Mediu?
Diana Buzoianu, recent demisă de la conducerea Ministerului Mediului, nu a plecat liniștită. Într-o declarație directă, fosta ministru avertizează formațiunea social-democrată: riscul ca reformele să se prăbușească este real.
Ea susține că, odată cu schimbate echipele de conducere, procesele de modernizare inițiate pot fi oprite din loc.
Mai mult, Buzoianu insistent asupra posibilității ca anumite contracte și recrutări, pe care le-a considerat blocaje strategice în timpul mandatului său, să fie reactivate acum, fără respectarea rigorilor anterioare.
Bilanțul mandatului a fost prezentat public miercuri. Momentul nu a fost dedicat doar cifrelor, ci și unei analize critice a modului în care au fost administrați banii publici. Pentru Buzoianu, verificarea cheltuielilor a fost esențială, dar extrem de complexă. Provocarea majoră a fost identificarea zonelor de corupție, în afara proiectelor mari de infrastructură și a atragerii de finanțări europene.
Gunoiul scos de sub preș!
A fost totuși și un an și patru luni de scos gunoiul de sub preș.
Mesajul e clar: sănătatea instituțiilor e condiția sine qua non pentru succesul politic și economic.
Accentul financiar a fost pus pe dezvoltarea concretă. Oficiala a declarat că numărul șantierelor active pentru lucrări la baraje, diguri și poldere este superior celui din mulți ani precedenți.
Fondurile alocate la nivel național pentru aceste obiective s-au multiplicat de peste cinci ori față de perioada anterioară.
Cifrele ascunse ale reformei?
La capitolul fonduri europene, s-a menționat finalizarea unor proiecte cu o valoare cumulată de peste 1,3 miliarde de euro, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investițiile au acoperit dezvoltarea infrastructurii de colectare a deșeurilor și extinderea rețelelor de apă și canalizare pe sute de kilometri. O cifră remarcabilă: peste 80% din bugetul Ministerului Mediului alocat în anul curent a fost direcționat exclusiv către investiții sau proiecte asimilate acestora.
Un capitol aparte din bilanț a fost dedicat neregulilor de la Societatea Națională de Săpat și Exploatare a Pădurilor (Romsilva).
Aici, fosta ministru a arătat că a descoperit o cheltuială de 2,7 milioane de lei destinată sediilor, care ulterior au fost transformate în cabane private. O situație pe care a calit-o drept „bătăie de joc”.
„Am scos la iveală toată risipa și bătaia de joc care se făcea la Romsilva, de exemplu cum au fost date 2,7 milioane de lei pe sedii, care după aceea au ajuns cabane”, a afirmat Buzoianu, ilustrând modul în care banii publici erau abuzivi.
Neregulile Romsilvei?
Reformele structurale nu s-au oprit aici.
Diana Buzoianu a menționat reorganizarea completă a Romsilva, a Administrației Naționale „Apele Române”, precum și implementarea măsurilor pentru operaționalizarea unei instituții de mediu care, până atunci, rămânea la stadiul de simplu concept teoretic.
Progresul în controlul activităților balastiere a fost semnalat prin finalizarea, în proporție de peste 90%, a sistemului de monitorizare cunoscut sub numele de „Radarul Balastierelor”.
Procesul de alocare a fondurilor pentru sectorul apelor continuă, ghidul pentru finanțarea proiectelor de apă și canalizare aflându-se deja în faza de transparență publică. Se estimează că documentul va fi adoptat în aproximativ două săptămâni.
Telefoanele care sună!
Finanțările destinate sectorului bateriilor rămân însă conditionate de aprobarea bugetului Agenției de Finanțare a Muncii (AFM) de către Ministerul Finanțelor, un aspect birocratic care poate întârzia execuția.
Ultimul și cel mai incitant mesaj a fost unul direct către PSD.
Diana Buzoianu a sugerat că, în momentul de față, telefonul nu a încetat să sune la miniștrii socialiști, cerând blocarea reformelor și reluarea contractelor care așteptau „pe țevă” și a angajării personalului care nu mai putea fi inclus anterior.
„Câți dintre dumneavoastră credeți că, în acest moment, deja nu sună telefoanele la miniștri PSD să fie blocate o parte din reforme, să fie date contractele alea care așteptau pe țeavă și nu mai puteau să fie date înainte, să fie angajați înapoi cei care nu mai puteau să fie angajați înainte, dar acum, că au venit, nu mai contează criteriile de performanță? Câți dintre dumneavoastră credeți că deja n-au început să sune telefoanele?”