Rogobete: Problemele de finanțare nu se limitează la o singură categorie!
Conflictul în jurul finanțării serviciilor de urgență a escaladat după ce Ilie Bolojan a criticat distribuirea fondurilor destinate unităților de primiri urgențe (UPU).
În cadrul unei ședințe a PNL, acesta a acuzat Ministerul Sănătății că a alocat de la început sume insuficiente pentru funcționarea corectă a sistemului de urgență.
Bolojan a sugerat fie o iresponsabilitate administrativă, fie o strategie deliberată de a lăsa cheltuielile esențiale neacoperite până la o viitoare rectificare bugetară.
Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, care este nominalizat să revină în funcție dacă noul guvern condus de Luca Niculescu primește votul Parlamentului, a reacționat sâmbătă seară la Antena 3 CNN. El a respins acuzațiile, descriindu-le ca o încercare de a maschea lipsa unor argumente concrete. Rogobete a subliniat că problema nu stă în absența cerințelor din partea ministerului, ci în decalajul dintre bugetul cerut și suma aprobată efectiv. În viziunea sa, acuzarea unei subfinanțări intenționate ignoră fondurile solicitate încă de la începutul anului.
Un punct-cheie în dezbatere este diferența dintre necesarul estimat și alocarea bugetară pentru sectorul de urgență. Potrivit fostului ministru, Ministerul Sănătății a cerut 650 de milioane de lei pentru acest domeniu, care cuprinde unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță și alte programe conexe.
Totuși, suma aprobată s-a oprit la aproximativ 460 de milioane de lei, generând un deficit de aproape 190 de milioane de lei față de solicitarea inițială.
Rogobete a explicat că alocarea primită a fost de 460 și ceva de milioane, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 30% față de cerințele inițiale.
Fostul ministru a menționat că încă din luna august a emis avertismente că fondurile destinate serviciilor de urgență se vor epuiza în toamnă. În acest context, el consideră că nu este corect să se atribuie responsabilitatea exclusiv Ministerului Sănătății. Referindu-se la acuzația unei subfinanțări intenționate, Rogobete a reacționat cu forță: „Acum se spune că a fost cu premeditare. Ferească Dumnezeu să faci o asemenea alocare cu premeditare în zona de urgență”. El a susținut că prioritățile dominante ale Executivului au fost reducerea cheltuielilor și diminuarea deficitului bugetar, în detrimentul necesarului de finanțare al sistemului sanitar.
Singurul obiectiv pentru care a funcționat acest Guvern a fost reducerea deficitului cu orice preț.
Și uite unde am ajuns, a conchis Rogobete.
Întrebat despre pacienții care reclamă că nu?
Pentru a susține punctul său, Alexandru Rogobete a citat exemplul Spitalului Floreasca, unde cheltuielile au atins anul trecut aproximativ 10 milioane de lei, după o rectificare bugetară pozitivă. Potrivit fostului ministru, bugetul inițial al unității medicale era de doar 5,5-6 milioane de lei. Această diferență ilustrează importanța suplimentării fondurilor pe parcursul anului pentru a acoperi cheltuielile reale ale spitalelor.
Rogobete a amintit că și anul trecut, sistemul sanitar a necesitat două rectificări bugetare pozitive, în septembrie și noiembrie, pentru a-și asigura funcționarea până la finalul anului.
Această dispută readuce în centrul atenției problema subfinanțării serviciilor medicale de urgență și dependența spitalelor de suplimentările bugetare aprobate în cursul anului. Dincolo de finanțarea UPU și a ambulanțelor, fostul ministru a atras atenția asupra necesarului de fonduri pentru programele naționale de sănătate. Potrivit estimărilor prezentate de Rogobete, programele gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) ar necesita aproximativ 6 miliarde de lei. Acestea acoperă tratamente și servicii pentru pacienții cu afecțiuni oncologice, diabet, boli cardiovasculare, HIV/SIDA, precum și pentru persoanele care necesită dializă, vaccinare sau transplant. Pentru comparație, anul trecut, necesarul de finanțare suplimentară la rectificarea bugetară a atins aproximativ 8 miliarde de lei, conform declarațiilor fostului ministru.
Rogobete avertizează că problemele de finanțare nu se limitează la o singură categorie de spitale sau pacienți, ci pot afecta funcționarea întregului sistem medical.
„Este un sistem care, dacă se prăbușește, lucrurile degenerează și țara nu poate funcționa fără un sistem de sănătate bine finanțat”, a declarat acesta.
Fostul ministru al Sănătății a criticat și decizia Guvernului de a nu mobiliza fondul de rezervă pentru a acoperi rapid o parte dintre nevoile financiare ale serviciilor de urgență. În opinia sa, o suplimentare de 20-30 de milioane de lei ar fi putut fi direcționată către marile spitale și unitățile de primiri urgențe, pentru a limita riscul apariției unor situații critice.
„De ce nu au scos din fondul de rezervă câteva zeci de milioane doar pentru UPU și ambulanțe?”, a întrebat Rogobete.
Această declarație evidențiază miza disputei dintre cei doi: nu doar modul în care sunt repartizați banii publici, ci și capacitatea spitalelor de a asigura tratamentele necesare în situații critice unde fiecare minut contează. În cazul în care va reveni la conducerea Ministerului Sănătății, Alexandru Rogobete anunță că intenționează să continue reformele începute în sistemul medical. Printre prioritățile sale se numără reorganizarea spitalelor, regândirea sistemului de gărzi și modificarea normativului de personal. Aceste măsuri vizează organizarea activității medicale și utilizarea mai eficientă a resurselor umane din unitățile sanitare.
O altă direcție importantă este lansarea programelor naționale de screening, în special pentru depistarea cancerului. Programele de prevenție și diagnostic precoce pot contribui la identificarea bolilor înainte de apariția unor complicații grave, reducând presiunea asupra serviciilor medicale.
Rogobete a menționat, de asemenea, implementarea Fondului de Inovație, un mecanism prin care pacienții ar putea avea acces la terapii noi și molecule moderne, inclusiv prin studii clinice și parteneriate public-private.
Deocamdată, disputa privind finanțarea UPU scoate în evidență tensiunea dintre obiectivul reducerii deficitului bugetar și necesitatea asigurării resurselor pentru serviciile medicale esențiale. Diferența de aproape 190 de milioane de lei dintre suma solicitată și cea aprobată pentru zona de urgență rămâne principalul argument invocat de fostul ministru în apărarea modului în care a fost construit bugetul.