Verificările vizează trei piloni esențiali: identitatea corectă a pacientului?
În cadrul emisiunilor DC News și DC Medical, dr.
Adina Geană, care ocupă funcția de Director de Calitate și Siguranța Pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, a oferit o analiză detaliată a mecanismelor de siguranță implementate în blocul operator.
Conversația cu jurnalistul Val Vâlcu s-a centrat pe modul în care instituția medicală utilizează fișa de siguranță a intervenției chirurgicale, un instrument standardizat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru a minimiza riscurile asociate procedurilor chirurgicale.
Procesul de verificare este descris ca fiind similar cu protocolurile stricte aplicate înainte de lansarea navelor spațiale, subliniind importanța verificării riguroase a fiecărui pas.
Punctul de plecare al discuției a fost contextul internațional, în special incidente raportate în Statele Unite ale Americii, unde confuziile administrative sau umane au dus la executarea operațiilor pe pacienți incorecți sau pe zone anatomice greșite. Val Vâlcu a menționat că, deși presaua a relatat cazuri în care s-a intervenit chirurgical pe piciorul drept în loc de stâng sau s-a identificat greșit pacientul, în România astfel de evenimente nu au generat același nivel de vizibilitate publică.
Jurnalistul a recunoscut că sistemul sanitar național înregistrează dificultăți legate de finanțare, însă până la momentul respectiv nu fusese martor la o știre majoră de acest tip.
Adina Geană a reacționat prin a sublinia faptul că absența unor rapoarte publice nu echivalează cu inexistența pericolelor, ci doar cu o probabilitate mai mică de a fi sesizate.
Ea a argumentat că prevenția rămâne singura barieră eficientă împotriva erorilor, independent de istoricul recent.
Jurnalistul a recunoscut că sistemul sanitar național?
Reprezentanta SANADOR a explicat că simplul fapt că un incident nu s-a produs anterior nu garantează că nu se va repeta, motiv pentru care echipele medicale recurg constant la checklists-urile OMS.
Aceste documente de verificare sunt parcurse sistematic pentru a asigura acuratețea diagnosticului și a planului terapeutic.
Un aspect central al protocolului discutat este necesitatea de a obține confirmări de la pacientul aflat în stare de conștiență, înainte de administrarea anesteziei. Analogia cu lansările de aeronave sau navelor spațiale a fost folosită pentru a ilustra gravitatea și precizia necesară în fiecare etapă.
Regula fundamentală impune ca dialogul cu pacientul să aibă loc înaintea oricărei sedări. Dr.
Geană a precizat că sănătatea individului este o prioritate supremă, uneori chiar mai importantă decât alte aspecte logistice, de aceea echipa medicală completează checklist-ul în două etape critice: prima dată înainte de mutarea pacientului în sala de operație și a doua oară, cu pacientul treaz, imediat înainte de inducerea anesteziei.
Verificările vizează trei piloni esențiali: identitatea corectă a pacientului, localizarea anatomică corectă a leziunii sau a țesutului de intervenție și tipul exact de intervenție planificată. Acestea constituie elementele de bază ale siguranței chirurgicale. Directorul SANADOR a observat că personalul medical, inclusiv chirurgii, a dezvoltat o obișnuință profundă cu aceste ritualuri de siguranță. Conștientizarea riscurilor a atins un nivel la care orice întârziere sau disfuncție minoră este remediată instantaneu, toată echipa implicându-se activ în rezolvarea situației. Acest angajament colectiv reflectă înțelegerea că nivelul ridicat de siguranță a pacientului contribuie direct la confortul psihologic și profesional al medicului și al întregii echipe. Nimeni nu dorește ca un incident, fie el minor sau major, să perturbe cursul natural al intervenției.
Pe lângă aspectele clinice și deciziile chirurgicale, dr. Geană a atras atenția asupra vulnerabilităților legate de infrastructură și echipamente. Incidentele grave petrecute în spitalele din România au demonstrat repetat consecințele devastatoare atunci când aparatura tehnică cedează în timpul unei operații. Problemele pot varia de la defecțiuni electrice, circuite sau prize instabile, până la eșecuri în procesele de sterilizare. Dr.
Geană a menționat că, deși nu se vor da nume specifice, numeroase cazuri au ajuns pe prima pagină a ziarelor, descriind situații în care echipamentele s-au curentat electric, s-au incendiat parțial, au funcționat defectuos sau au eșuat în sterilizarea corectă a instrumentelor.
Aceste exemple ilustrează importanța vitală a echipelor tehnice de suport, care trebuie să vegheze neîncetat asupra funcționalității sistemelor auxiliare. Succesiunea actului medical depinde de o infrastructură robustă, iar serviciile de suport asigură sprijinul necesar pentru ca procesele clinice să se desfășoare conform standardelor. Funcționarea optimă a acestor servicii este necesară pe o bază continuă, 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, garantând că orice aspect tehnic este monitorizat și corectat prompt, pentru a proteja atât pacienții, cât și personalul medical implicat în intervenții complexe.