În Avem nevoie de profesori respectați și sprijiniți
Vicepremierul Oana Gheorghiu a exprimat, printr-o declarație publicată pe Facebook în data de 10 septembrie 2026, o profundă preoccupare privind rezultatele obținute de România la evaluarea internațională PISA 2025. Aceasta nu a fost, însă, o surpriză pentru ea, deoarece, conform afirmațiilor sale, sistemul educațional național a arătat deja semne de stagnare și inegalități evidente pe ani. „Din păcate, rezultatele PISA nu ne mai șochează cu nimic. Și abia asta este partea cea mai tristă”, a subliniat vicepremierul, indicând că lipsa de reacție față de aceste performanțe slabe reprezintă un semnal alarmant despre indiferența sistemului față de criza educațională.
Oana Gheorghiu a respins ideea că copiii sau profesorii ar fi vinovaţi pentru rezultatele slabe, punând accent pe responsabilitatea colectivă a statului și societății. „Vinovați nu sunt nici copiii, nici profesorii. Trebuie să ne întrebăm dacă noi, ca stat și ca societate, le oferim copiilor și profesorilor resursele de care au nevoie pentru a reuși.” Această perspectivă shifts the focus from individual blame to systemic failure, arguing that without adequate investment in teacher training, school infrastructure, and modern curricula, even the most motivated students and educators cannot succeed.
Vicepremierul a legat rezultatele PISA de competențele esențiale pe care elevii trebuie să le dezvolte pentru a naviga în lumea contemporană, nu doar pentru a trece examene. „Educația nu înseamnă doar memorare, note și examene. Înseamnă să poți să citești și să înțelegi un text, să gândești critic, să rezolvi o problemă, să faci diferența între adevăr și manipulare, să folosești tehnologia fără să fii folosit de ea.” Această definiție a educației ca un proces de dezvoltare a gândirii autonome și a abilităților de analiză critică subliniază nevoia de o reformă profundă, nu doar de ajustări superficiale.
Datele PISA 2025 au révélat o situație alarmantă
Datele PISA 2025 au révélat o situație alarmantă: 52% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență în matematică, 48% în citire și 46% în științe. De asemenea, disparitățile dintre mediul rural și urban sunt semnificative: România a înregistrat o diferență de 98 de puncte în științe, 94 de puncte în citire și 109 de puncte în matematică între școlile rurale și cele urbane. „Nu putem vorbi despre egalitate de șanse dacă diferența dintre școlile de la țară și cele de la oraș ajunge la aproape 100 de puncte în evaluările internaționale”, a afirmat Oana Gheorghiu, subliniând că această gap nu este doar o problemă educațională, ci o inegalitate de șanse de viață.
În „Avem nevoie de profesori respectați și sprijiniți. De școli în care copiii să aibă acces la resurse și sprijin. De programe care îi pregătesc pentru lumea în care trăiesc, nu pentru lumea de acum 30 de ani.” A insistat că schimbarea nu poate fi lăsată doar Ministerului Educației sau școalelor, ci necesita o colaborare activă între comunități, părinți, autoritățile locale și societatea civilă. „Avem nevoie de comunități în care școala, părinții, autoritățile locale și societatea civilă lucrează împreună.”
Final vicepremierul a avertizat că amânarea reformelor are consecințe generationale. „Educația nu produce rezultate peste noapte, dar fiecare an în care amânăm schimbarea înseamnă o generație care pierde o parte din șansele ei.” A cerut ca educația să devină o prioritate națională permanentă, nu un subiect discutat doar atunci când apar rezultatele internaționale. „Educația trebuie să fie o prioritate națională, nu un capitol pe care îl redeschidem o dată la câțiva ani, când apar rezultatele.” Această perspectivă subliniază necesitatea unei viziuni lungotermene și consistente, independență de ciclii politice sau de publicații de rapoarte. Fără un angajament continuu, avertizează, România va continua să pierde generații de tineri care nu sunt pregătiți să contribue semnificativ la societatea și economia noastră.