Bruxellesul intervine în disputa cipriotă
Uniunea Europeană a decis să-l trimită pe Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru a reaprinde flacăra diplomatică în vechea dispută cipriotă. Această inițiativă vine într-un moment crucial, când Bruxellesul încearcă să-și consolideze relațiile cu Turcia, având în vedere contextul securității europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a încredințat lui Fitto misiunea de a colabora cu María Ángela Holguín Cuéllar, trimisul special al secretarului general al ONU pentru Cipru, în cadrul unui proces de negocieri coordonat de Națiunile Unite, conform informațiilor publicate de Euractiv.
Una dintre prioritățile esențiale ale lui Fitto va fi refacerea încrederii reciproce între cele două comunități din Cipru: cea greco-cipriotă și cea turco-cipriotă. Insula este divizată din 1974, în urma intervenției militare a Turciei. Deși Republica Cipru a devenit membră a Uniunii Europene în 2004, legislația comunitară nu se aplică în teritoriile care nu se află sub controlul autorităților de la Nicosia.
Fitto la Cipru: O mișcare diplomatică riscantă sau o șansă de pace?!
Decizia de a-l numi pe Fitto a stârnit reacții diverse. Liderii ciprioților turci au criticat vehement această desemnare, calificând-o drept „unilaterală și ilegitimă” și acuzând Uniunea Europeană de lipsă de imparțialitate.
De cealaltă parte, Turcia a adoptat o poziție mai rezervată, considerând numirea lui Fitto o afacere internă a UE. Totuși, Ankara i-a transmis noului emisar să abandoneze ceea ce percepe ca fiind o „poziție partizană” a blocului comunitar.
Poate Bruxellesul să stingă flacăra disputei cipriote cu un nou trimis special?
În schimb, autoritățile de la Nicosia au salutat cu entuziasm numirea lui Fitto. Oficialii ciprioți au subliniat că, spre deosebire de predecesorul său, Johannes Hahn, Fitto este un comisar european în funcție, ceea ce conferă inițiativei o greutate politică considerabil mai mare.
Aceștia consideră că viitoarele discuții ar trebui să abordeze aspecte cruciale precum economia, drepturile de proprietate, protecția socială și situația persoanelor strămutate în urma invaziei din 1974, toate acestea în conformitate cu legislația Uniunii Europene.
Perspectiva reluării negocierilor este văzută acum ca o oportunitate, mai ales că Uniunea Europeană recunoaște din ce în ce mai mult importanța rolului Turciei în contextul apărării și securității europene. Totuși, relațiile dintre UE și Turcia sunt încă tensionate, iar Ciprul continuă să blocheze participarea deplină a Ankarei la programul european de apărare SAFE. Discuțiile viitoare vor urma formatul „5+1”, implicând reprezentanți ai comunităților greco-cipriotă și turco-cipriotă, Grecia, Turcia, Regatul Unit și Organizația Națiunilor Unite.