Când a ajuns Regina Maria în Statele Unite?
Acum un secol, numele Reginei Maria a devenit o referință iconică pe teritoriul Statelor Unite, transformând o națiune puțin cunoscută de publicul american într-un subiect fascinant pentru presa din epocă. Această marcă istorică, legată de o vizită realizată cu un tren special și de o primire de onoare la Casa Albă, va fi celebrată simbolic prin adăugarea numelui său pe harta New Yorkului.
Președintele României, Nicușor Dan, alături de Mirabela Grădinaru, își va aduce amintirea acestui eveniment în cadrul unei ceremonii dedicate inaugurării „The Queen Marie of Romania Corner”.
Locația aleasă pentru acest gest este intersecția dintre East 38th Street și Third Avenue, în inima Manhattanului.
Această inițiativă marchează împlinirea a 100 de ani de la turneul american din anul 1926, considerat una dintre cele mai spectaculoase acțiuni de diplomație publică din istoria recentă a României. Ceremonia oficială este programată pentru luni seara, 21 septembrie, la ora locală 18:30, ce corespunde cu ora 01:30 a zilei de marți în România. Evenimentul se înscrie în agenda vizitei președintelui la New York, ocazie cu care acesta va participa și la recepția organizată de Donald și Melania Trump.
Denumirea locului nu a fost aleasă la întâmplare pentru a marca ocazia.
Autoritățile orașului New York au adoptat oficial titlul „Queen Marie of Romania Corner” printr-o lege locală care a intrat în vigoare în anul 2026.
Deși, la prima vedere, instalarea numelui unei regine române pe o placă stradală în Manhattan pare a fi un simplu gest comemorativ, contextul istoric ascuns în spatele acestei decizii este extrem de complex și plin de nuanțe.
O onoare istorică pentru Regina Maria!
În anul 1926, Regina Maria nu a călătorit în Statele Unite pentru a efectua o vizită regală de rutină sau pentru a deschide un nou institut cultural. Strategia sa a fost una sofisticată: a valorificat propria notorietate, exploata interesul masiv al presei americane și a stabilit o legătură directă cu publicul larg. Scopul final era de a crește vizibilitatea unei țări relativ obscure într-una dintre cele mai importante puteri ale planetei. La momentul respectiv, Regina era deja o figură internațională cu o popularitate neobișnuită pentru un lider român.
Imaginea sa fusese puternic asociată cu efortul de război al României în timpul conflictului mondial, fiind legată de spitalele de campanie și de îngrijirea răniților. După încheierea ostilităților, ea s-a deplasat la Paris, în cadrul Conferinței de Pace din 1919, pentru a pleda cauza României în fața liderilor puterilor aliate. Acolo, a stabilit o relație cu Samuel Hill, un om de afaceri american care avea să joace un rol crucial în organizarea călătoriei de peste Ocean.
Conform datelor din HistoryLink, enciclopedia istorică online a statului Washington, Regina Maria se bucura de o popularitate uriașă în anii '20. Ea publica frecvent articole și cărți, iar faima sa era atestată și de prezența sa pe coperta revistei Time, în august 1924. Ocazia de a organiza turneul a fost creată de Samuel Hill, care construise pe malul fluviului Columbia, în statul Washington, o clădire inițial concepută ca reședință privată.
La sugestia celebrei balerine și artist Loïe Fuller, spațiul a fost transformat într-un muzeu de artă.
Fiind prietenă cu ambele personaje, Regina Maria a fost invitată de Hill să participe la inaugurarea viitorului Maryhill Museum of Art.
Muzeul a confirmat că ceremonia a avut loc pe 3 noiembrie 1926, în fața unui public de aproximativ 2.000 de persoane, dintre care 400 erau copii.
Totuși, deplasarea nu s-a limitat la o vizită punctuală la o instituție culturală încă în faza de construcție.
A confirmat muzeul ceremonia?
Regina a ajuns în Statele Unite pe 18 octombrie 1926, însoțită de principele Nicolae și principesa Ileana. Cei trei au pornit într-un tur transcontinental, trecând prin New York și Washington.
La Casa Albă, au fost primiți de președintele Calvin Coolidge, iar ulterior au traversat țara folosind un tren special. Mediale o urmăreau constant, transformând fiecare detaliu minor al programului într-o știre de primă pagină.
Stimpul acestei vizite depășea simpla curiozitate a americanilor.
Pentru Regina Maria, călătoria reprezenta o oportunitate unică de a descoperi țara, de a interacționa cu cetățenii și de a realiza obiectivul său declarativ: de a „pune România pe hartă”.
Această expresie, atribuită Reginei în relatărilor din acea perioadă, definește perfect conceptul modern de diplomație publică, adică utilizarea notorietății unei personalități pentru a genera interes și simpatie pentru națiunea reprezentată.
Istoricul Adrian-Silvan Ionescu, autorul volumului dedicat relației dintre Regina Maria și America, susține că acest rezultat a fost impactul major al turneului. El afirmă că Regina a reușit să facă țara cunoscută nu doar elitelor guvernamentale, industriale și financiare, ci întregii populații americane. În analiza sa, efectul de imagine generat de vizită a fost atât de puternic încât a depășit contribuția întregii activități diplomatice românești din acea perioadă.
În 1926, România Mare era un stat abia consolidat, format în urma configurației postbelice. Pentru mulți americani, România rămânea o destinație îndepărtată, dificil de localizat și de înțeles. Avantajul decisiv al Reginei Maria, pe care diplomația clasică nu îl putea replica ușor, a fost faptul că americanii doreau cu adevărat să o vadă și să o cunoască.