Fără „școală” și fără bac pentru un premier ideal?
Traian Băsescu a pus tunurile pe criticii lui Siegfried Mureșan, printr-o postare plină de ironie publicată pe contul său de Facebook.
Fostul președinte l-a înțepat fin pe Marcel Ciolacu și a punctat că, în viziunea contestatarilor, un adevărat premier român ar trebui „pe cât se poate să nu aibă diplomă de bac”.
Profilul european al lui Mureșan ar fi, în opinia lor, total nepotrivit pentru această funcție.
Temele europene care sperie clasa politică!
Această desemnare ne enervează! Un vânt rece, siberian, suflă pe culoarele politicii românești.
Președintele a desemnat pentru funcția de prim-ministru un om bine școlit în România şi Germania şi deplin respectat la Bruxelles în instituţiile europene, a scris Băsescu, subliniind falsul patriotism al criticilor.
Fostul șef al statului a remarcat ironic aceleași teme „europene” care provoacă alergie în rândul opoziției: statul de drept, justiția independentă și lupta anticorupție.
Prăpastia dintre standardele Bruxelles-ului și retorica populistă?
Cum să pui la București un premier care o să înceapă iar cu justiția independentă, cu lupta anticorupție?
Reacția n-a întârziat, iar mașinăria de propagandă s-a pus în mișcare.
Armata de manipulare şi dezinformare a trecut imediat la treabă.
Mureşan? Trădător, omul nemţilor, asociat cu mafia, nu apără România.
Teama generalizată de transparență și integritate!
În viziunea „adevăraţilor patrioţi”, portretul-robot al unui premier bun este cel al unui personaj care se descurcă greu cu limba română, eventual fără bacalaureat și care să aibă o reticență totală față de țintele de deficit bugetar: „Asta E!!!!!”, a conchis Băsescu.
Această luare de poziție scoate la iveală prăpastia uriașă dintre standardele de competență cerute la nivel european și discursul populist folosit în plină campanie electorală acasă. Băsescu atrage atenția că, pentru anumiți actori politici, expertiza tehnică devine un handicap major, fiind văzută ca o amenințare directă la adresa rețelelor clientelare care au dictat deciziile administrative în ultimele decenii.
Valul de critici vehemente la adresa europarlamentarului reflectă, în fond, o panică profundă a politicienilor vechi în fața unor mecanisme riguroase de control și transparență. Folosindu-se de ironie, fostul președinte arată cum valorile democratice fundamentale, precum independența justiției, sunt etichetate drept „interese străine” doar pentru a masca incompetența sau refuzul guvernanților de a respecta regulile europene pe care România și le-a asumat oficial.