Cum explică pragmatismul politic din Parlament?
Nicușor Dan a înțeles în sfârșit ce înseamnă o criză politică prelungită, cel puțin așa arată radiografia făcută de Traian Băsescu.
Fostul președinte spune că decizia de a propune un premier arată clar puterea discreționară a șefului statului, mai ales când acesta nu are în spate o majoritate parlamentară solidă.
Băsescu e de părere că orice zi de întârziere a fost o greșecă majoră care a costat scump România, transformând o simplă obligație constituțională într-o criză în toată regla.
Invitat la Digi 24 într-o emisiune înregistrată înainte să fie făcut public numele lui Sigfried Mureșan pentru Palatul Victoria, Traian Băsescu s-a arătat convins că noul Executiv va trece fără probleme de votul din Parlament. Argumentul său e simplu și ține de pragmatismul aleșilor: Camera Deputaților și Senatul sunt exact la jumătatea mandatului.
Altfel spus, parlamentarii n-au niciun chef să audă de anticipate, pentru că asta ar însemna să piardă jumătate din mandatul rămas și să o ia de la capăt cu o campanie costisitoare și plină de riscuri.
Din acest motiv, fostul președinte estimează că se vor găsi rapid compromisurile necesare pentru ca noul cabinet să fie învestit și să poată debloca urgent rectificarea bugetară. România pur și simplu nu-și mai poate permite luxul de a sta patru luni fără un guvern cu puteri depline, în contextul în care precedentul cabinet a picat în Parlament, iar cele 45 de zile de interimat s-au dus de mult.
Ce se întâmplă în cronologia culiselor politice?
Fără un guvern în funcție care să aprobe rectificarea bugetară, nici măcar n-ai cum să organizezi corect niște alegeri anticipate.
Calculul politic al momentului arată că parlamentarii vor prefera disciplina în coaliție în loc să arunce țara în aer cu un nou rând de alegeri premature. Faptul că sunt la mijlocul ciclului legislativ transformă ideea unei campanii electorale într-o povară greu de dus, nu într-o oportunitate. Asta înseamnă că toate negocierile se vor concentra pe votul pentru Guvern și pe stingerea incendiilor din finanțele publice.
De altfel, nuanța temporală contează: interviul a fost dat sâmbătă, dar discuția a avut loc înainte ca Sigfried Mureșan să fie desemnat oficial premier.
Asta înseamnă că analiza lui Băsescu s-a bazat strict pe mecanismele reci ale puterii și pe reacțiile previzibile ale aleșilor, nu pe un nume anume.
Pe de altă parte, reproșurile la adresa lui Nicușor Dan rămân ferme. Fostul președinte îi impută șefului statului tărăgănarea nepermisă a desemnării, o întârziere care a afectat grav stabilitatea țării.
Fără un partid majoritar în spate, președintele are mână liberă, dar această libertate a fost folosită prost, generând blocaje instituționale inutile.
De ce este rectificarea bugetară o miza absolută?
Concluzia lui Traian Băsescu e că miza principală a momentului este economia.
România a pierdut deja prea mult timp fără un guvern stabil, iar termenul de 45 de zile pentru interimat a expirat.
Ca să poți vorbi vreodată de anticipate, ai nevoie mai întâi de un Executiv care să repare bugetul, lucru pe care un guvern deja respins nu-l mai putea face.
Așadar, noul Guvern va trece de vot nu din afinități ideologice, ci din instinctul de supraviețuire al aleșilor din Senat și Camera Deputaților, care vor să-și ducă mandatele la bun sfârșit fără alte bătălii electorale. Iar rectificarea bugetară rămâne prioritatea zero pentru liniștirea piețelor și pregătirea viitoarelor măsuri economice.
Privind în ansamblu, radiografia lui Traian Băsescu descrie perfect felul în care funcționează clasa politică românească în momente de criză.
Cifrele din calendarul parlamentar și constrângerile bugetare sunt cele care dictează supraviețuirea politică, iar teama de o nouă campanie electorală s-a dovedit a fi cel mai eficient liant pentru o majoritate dispusă să voteze un nou guvern.