Ce a lăsat în urmă Ilie Bolojan?
Diferențele de abordare fiscală și socială dintre administrația condusă de Ilie Bolojan și cea preluată de Luca Niculescu au încins din nou scena politică. Plecarea lui Bolojan a fost motivată oficial prin nemulțumiri legate de austeritate, taxe, pensii și salarii.
Doar că întrebarea-cheie este alta: ce schimbări aduce, de fapt, noul program de guvernare al lui Luca Niculescu, aprobat rapid de PSD exact după ce social-democrații au contribuit la căderea fostului premier?
În cadrul conferinței de bilanț susținute chiar înainte să părăsească Palatul Victoria, Ilie Bolojan a aruncat în dezbatere o temă sensibilă. El le-a reamintit social-democraților că l-au criticat constant pentru majorarea TVA-ului și pentru înghețarea indexării pensiilor și salariilor. Fostul premier a subliniat că programul noului executiv condus de Niculescu, în care PSD controlează 11 ministere, nu vine cu măsuri mai generoase pentru cetățeni. Într-un discurs citat de Hotnews, Bolojan a punctat direct: Eu nu sunt un populist. Vă aduceți aminte cât au criticat unii creșterea de TVA? Ați văzut cumva în noul program de guvernare vreo scădere?
Vă aduceți aminte cât au fost aruncate pe tapet combustibilul pentru agricultori direct de la benzinărie, fără TVA, fără nimic? Îl vedeți cumva în programul de guvernare? Vă aduceți aminte de creșterile, de indexările, de toate lucrurile pe care le vedeți?
Rămân TVA-ul și taxele la fel?
Acum sigur, deja lucrurile sunt mai… Vă rog să urmăriți, în discurs, indexarea pensiilor. Parcă n-ați mai auzit de ceva de salarii, vă rog să le urmăriți discursurile.
Așa este când creezi niște așteptări pe care, atunci când ești pe o poziție de
Tehnic vorbind, programul lui Luca Niculescu nu umblă deloc la cota de TVA.
Cota standard rămâne bătută în cuie la 21%, iar cea redusă la 11%, exact moștenirea lăsată de cabinetul Bolojan, din care PSD oricum făcea parte în vara lui 2025.
Ce se întâmplă cu pensiile și motorina fermierilor?
O nuanță importantă apare însă la impozitare: se merge înainte cu eliminarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, fără nicio prelungire.
Măsura, contestată inițial vehement de PSD sub pretextul că ar avantaja multinaționalele, a fost aplicată treptat.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a tot explicat că IMCA și-a ratat țintele, în timp ce patronatele firmelor românești au rămas profund nemulțumite de efectele taxei asupra afacerilor.
La capitolul accize, schema actuală de compensare pentru motorina folosită în agricultură merge înainte, deși PSD o taxase aspru pe vechea administrație că nu face destul pentru fermieri. În privința pensiilor, indexarea este programată pentru 2027, la fel cum promisese și Ilie Bolojan.
Numai că noul guvern adoptă o prudență extremă și evită să avanseze un procent clar, semn că bugetul e plin de semne de întrebare și că promisiunile fără acoperire financiară sunt acum evitate.
Cât de sigură este austeritatea pe termen lung?
La salarii, lucrurile sunt la fel de neclare: nicio cifră concretă pentru majorarea minimului pe economie, iar legea salarizării este din nou amânată. Termenul limită, stabilit inițial pentru finalul lui 2026, se duce tocmai în 2027, fără ca grilele să fie făcute publice.
Mai mult, o ironie a sorții face ca PSD să accepte acum, în programul lui Niculescu, aceleași măsuri de atragere a investitorilor străini în companiile de stat și de listare pe bursă pe care le blocaseră anterior, ajutați și de unele televiziuni afiliate.
În cele din urmă, noul executiv merge pe aceeași linie de austeritate trasată de Bolojan. Cheltuielile nete nu vor depăși o creștere de 4,6% în 2027, iar masa salarială din sectorul public trebuie să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% până în 2031.
Sunt ținte dure care arată că disciplina fiscală rămâne literă de lege, indiferent cine conduce Palatul Victoria.