Ce s-a întâmplat la acea întâlnire?
Declarațiile recente ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu, au pus accent pe caracterul de parteneriat strategic pe care România ar trebui să îl restabilească cu Statele Unite, într-un context marcat de tensiuni politice interne. Liderul social-democrat a subliniat, într-o intervenție publică de luni, dorința sa de a vedea o normalizare a raporturilor bilaterale, descriind perioada recentă de la Palatul Victoria ca fiind cea mai ostilă față de Washington din întreaga istorie postdecembristă a țării.
În cadrul aceleiași comunicări, Grindeanu a clarificat poziția sa privind întâlnirea avută cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, negând categoric faptul că discuțiile au vizat negocierea unor acorduri comerciale pentru livrarea de gaze naturale. Această afirmație a fost formulată imediat după ce presa internațională, prin intermediul publicației Wall Street Journal, a relatat declarațiile făcute de ambasadorul american la Atena.
Conform surselor citate, în timpul unei cine organizate în luna martie alături de ministrul grec al Energiei, Guilfoyle ar fi menționat că administrația de la Washington a avut un rol activ în procesul de demitere a Guvernului condus de Ilie Bolojan, motivând decizia prin impactul negativ asupra intereselor americane în spațiul românesc.
Mai mult, oficialul american ar fi sugerat că un scenariu similar s-ar putea repeta și în Grecia, țară gazdă a întâlnirii.
Kimberly Guilfoyle este recunoscută ca principalul promotor al inițiativei „Coridorul Verde” din partea Statelor Unite, un proiect care vizează extinderea infrastructurii energetice în regiune, inclusiv pe teritoriul României. Contextul acestei implicări americane devine relevant dacă ne amintim că premierul interimar Ilie Bolojan a refuzat inițial cererile formulate de consorțiul format din companii americane și grecești, operatorul Coridorului Vertical de Gaze.
Acestea cereau ca România să achiziționeze volumul de gaze din SUA la un preț superior celui practicat pe piața europeană.
În replica sa, Sorin Grindeanu a oferit o explicație detaliată asupra rolului României în acest lanț logistic, precizând că funcția țării este una de tranzit.
Vorbim despre un nou rol al României?
El a admis că nu este un expert tehnic în domeniu și că nu își asumă sarcina de a încheia contracte, afirmând că nu a discutat despre aspecte comerciale în timpul vizitei.
Liderul PSD a insistat că, de fiecare dată când primește o invitație oficială din partea unui reprezentant american, acceptă, considerând că este o practică normală.
El a subliniat că România își asigură necesarul energetic actual, iar rolul său în coridorul vertical este strict de tranzit, nu de producție sau de negociere directă a prețurilor.
Grindeanu a continuat prin a desfișa speculațiile legate de demisia lui Bolojan, atribuind-o voinței electoratului român. Potrivit liderului PSD, premierul demis nu a fost îndepărtat nici de americani, nici de ruși, nici de teorii conspiraționiste precum Illuminati sau existența monstrului din Loch Ness, ci de cetățenii României.
El a invocat rezultatele unui sondaj, conform cărora 88% dintre români au declarat că țara se îndreaptă pe un traseu greșit și că guvernarea este deficitară.
Această argumentare a fost folosită pentru a contracara narativa propagandistică a fostului premier, care, în opinia lui Grindeanu, a încercat să creeze o aură de victimă în jurul demiterii sale.
Sunt acuzații reale privind energia?
Atacurile au fost intensificate prin comparația cu atitudinea anterioară a lui Bolojan, descris ca un „apărător al democrației” care ținea prelegeri plictisitoare despre pericolele extremiste, dar care a recunoscut ulterior negocieri discrete cu George Simion.
Un punct central al criticii adresate fostei conduceri de la Palatul Victoria a vizat nivelul de umplere al depozitelor naționale de gaze.
Sorin Grindeanu a pus întrebarea retorică de ce, dacă se discută serios despre securitatea energetică, depozitele erau umplute la mai puțin de 80% din capacitatea maximă, chiar înainte de sosirea sezonului rece.
El a considerat că această situație constituie, în esență, un atentat la siguranța și securitatea energetică națională, o responsabilitate care revenea exclusiv premierului demis Ilie Bolojan.
Liderul PSD a reiterat că nu a intrat niciodată în detaliile contractelor de gaze, menținând că aceasta era atribuția primului ministru anterior, care trebuia să se asigure că România are rezerve suficiente pentru iarnă, dar care nu a îndeplinit această obligație corespunzător.
Într-o notă separată, dar legată de dinamica politică, Sorin Grindeanu a contestat starea de alertă în domeniul energiei anunțată de Bolojan, susținând că trebuie respectate procedurile legale și limitele constituționale. El a criticat modul în care fostul guvern a gestionat criza, comparând-l cu un spectacol regizat menit să distragă atenția publică de la incapacitatea partidelor de dreapta de a prezenta un program de guvernare competent și de a oferi un prim-ministru capabil să conducă efectiv statul.
În final, contextul votului PSD.