Energie și sprijin pentru consumatori!
Siegfried Mureșan, numit recent premier desemnat, a trecut la o comunicare directă cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru a lămuri soarta viitorului program de guvernare. Printr-o postare publicată în această dimineață pe rețelele sociale, șeful Executivului a anunțat că i-a trimis social-democratului un document detaliat.
Materialul arată negru pe alb că proiectul elaborat de coaliția PNL-USR-UDMR preia o serie întreagă de cerințe formulate anterior chiar de PSD.
Mureșan a punctat limpede: dacă social-democrații vor susține noul cabinet, o vor face pe baze obiective, în timp ce un vot contra ar trăda o abordare strict subiectivă.
Totodată, și-a reînnoit deschiderea pentru negocieri privind structura guvernului, conținutul programului și ieșirea din actuala criză politică.
Analiza pusă pe masă de Mureșan scoate în evidență punctele comune dintre platforma noii alianțe și agenda PSD. În sectorul energetic, planul include noi capacități de producție, extinderea rețelelor, sisteme de stocare și interconectări transfrontaliere.
Apărare și bugete extinse!
Se mizează pe producție locală de echipamente și pe un mecanism de sprijin direct pentru consumatorii vulnerabili, vizibil direct pe factură.
Sunt vizate proiecte mari la Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești, precum și unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă, la pachet cu prima concesiune pentru eoliene offshore în Marea Neagră.
Finanțarea publică va fi condiționată strict de punerea în funcțiune a capacităților, se va stabili un cadru stabil pentru prosumatori, iar închiderea termocentralelor pe cărbune va fi sincronizată cu noile alternative.
Piața va merge pe contracte pe termen lung, fără plafonări generale ale prețurilor.
Pe partea de securitate, strategia mizează pe fondul SAFE, de 16,68 miliarde de euro, ca motor pentru achiziții și pentru integrarea furnizorilor români în lanțul de aprovizionare. Accentul cade pe o industrie de apărare adaptată nevoilor Armatei, pe un software național pentru drone și pe un scut puternic împotriva dezinformării.
Reindustrializare și reformă fiscală!
Bugetul apărării va urca treptat până la 5% din PIB, în funcție de capabilitățile dobândite.
Sunt prevăzute modernizări la bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu. Fetești va găzdui hub-ul F-16, iar Constanța va deveni, din 2027, gazda unui hub european de securitate maritimă. În plus, Garda de Coastă va primi echipamente anti-drone, iar alegerile din 2028 vor fi protejate din timp.
Reindustrializarea se bazează pe transformarea Băncii de Investiții și Dezvoltare în pilonul central al economiei. Ajutoarele de stat vor merge spre ecosisteme strategice, verificate prin evaluări publice riguroase, iar parteneriatele public-privat (PPP) nu vor ascunde datorii în afara bilanțurilor oficiale. Se va înființa o singură structură administrativă pentru ajutoarele de stat, cu o regulă dură: banii se cer înapoi integral dacă firmele își calcă angajamentele. Programul „Campioni regionali” va fi susținut prin Exim Bank.
Din 1 ianuarie 2027 va dispărea impozitul minim pe cifra de afaceri, investițiile vor avea amortizare accelerată, iar pentru fiecare nouă taxă introdusă vor fi eliminate alte două. În paralel, Bursa va trece la statutul de piață emergentă, iar IMM-urile vor avea o piață dedicată de creștere.
Disciplină bugetară și debirocratizare!
Disciplina fiscală aduce o ANAF conectată la analiza de risc, o luptă dură cu marea evaziune și reducerea gap-ului de TVA.
Nicio cheltuială permanentă nu va trece fără finanțare sigură.
Țintele de deficit sunt fixate la 6% din PIB pentru 2026 și sub 3% până în 2030, iar bugetul pe 2027 trebuie votat până la 31 decembrie.
ANAF va fi reunificat cu Vama, șefii Fiscului vor fi evaluați pe sistemul bonus-malus, vor apărea declarații precompletate pentru cetățeni, iar statul își va plăti la timp propriile datorii.
O parte din economii – „dividendul reformei” – se va întoarce la populație prin scăderea taxării muncii. În fine, reforma administrativă mizează pe comasarea instituțiilor, un punct digital unic și aplicarea regulii de bun-simț: statul nu cere de două ori aceeași hârtie de la cetățean.