Ce se întâmplă cu această dilemă procedurală?
Populația din România se află într-o stare de impas semnificativ privind necesitatea convocării unui scrutin parlamentar înainte de termen.
Conform datelor furnizate de agenția de cercetare a opiniei publice CURS, societatea este divizată aproape perfect în două tabere egale în ceea ce privește acceptabilitatea acestei măsuri.
Aproximativ jumătate dintre cetățeni, respectiv 47%, ar fi favorabili organizării alegerilor anticipate, în timp ce proporția identică, tot 47%, se opune acestei perspective.
Această simetrie rară în măsurătorile politice a fost relevată printr-un studiu recent, care a surprins o polarizare intensă a sentimentelor electoratului în contextul actualei conjuncturi instituționale.
Analizând detaliat La acestea se adaugă încă 11% care susțin varianta anticipată, dar într-o măsură mai moderată, declarându-se „mai degrabă de acord”. Din cealaltă parte a spectrului, 26% dintre români se arată reticenți față de această idee, considerând-o „mai degrabă” nedorită, iar 21% o resping categoric, fiind „cu siguranță împotrivă”.
Rezultatul agregat confirmă egalitatea numerică dintre susținători și oponenți, cu o mică marjă de 6% pentru cei care nu și-au exprimat o preferință clară. Comunicatul oficial al CURS subliniază faptul că această împărțire exactă reflectă o incertitate profundă în rândul cetățenilor.
În paralel cu această dilegă procedurală, studiul a evidențiat o stare generală de nemulțumire privind cursul evenimentelor din țară.
Majoritatea covârșitoare a respondentilor, 79%, consideră că România traversează o perioadă dificilă și se îndreaptă într-o direcție incorectă. Doar 15% dintre participanți au oferit o notă pozitivă evoluției naționale, considerând că lucrurile merg bine, în timp ce 6% au rămas neutri. Autorii cercetării interpretează aceste cifre ca pe o confirmare a persistenței unui disconfort social ridicat, diferența dintre percepțiile negative și cele pozitive fiind considerabilă.
Proporția mare a celor nemulțumiți sugerează că imaginea negativă a traiectoriei statului este larg răspândită și consolidată în mintea publicului larg.
Scenariul electoral ipotetic, în care scrutinul ar avea loc duminica viitoare, ar produce o distribuție a voturilor dominată de Alianța Unioniștilor Români (AUR), care ar strânge 34% din preferințe. Pe locul al doilea s-ar clasă Partidul Social Democrat (PSD), cu un suport de 25%, urmat de Partidul Național Liberal (PNL), care ar obține 18% din voturi.
Stabilitate politică față de luna august?
Uniunea Salvați România (USR) ar înregistra 8%, în timp ce Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) ar colecta 5% din sufragii. În zona formațiunilor cu prezență redusă, S. O.
S. România ar acumula 3%, iar Partidul Naţionalist Reformarea României - Piedone, Acţiunea Conservatoare şi SENS ar fi creditate fiecare cu câte 2%. Restul opțiunilor electorale însumează 1% din total.
Analiza comparativă cu rezultatele din luna august indică o relative stabilitate a peisajului politic. AUR își menține cota constantă la 34%, iar PSD înregistrează o creștere modestă, de la 24% la 25%. În schimb, PNL înregistrează o scădere de la 20% la 18%, iar USR pierde teren, coborând de la 10% la 8%. La nivelul partidelor mici, UDMR rămâne stabil la 5%, S. O. S.
România progresa de la 2% la 3%, iar Partidul Naţionalist Reformarea României - Piedone stagnează la 2%. Acţiunea Conservatoare a crescut de la 1% la 2%, iar SENS a ajuns la 2%.
Cercetătorii concluzionează că imaginea de ansamblu reflectă o stabilitate a raporturilor electorale, fără schimbări dramatice ale preferințelor, AUR condusând cu un avantaj de 9 puncte procentuale față de PSD.
Cele trei formațiuni principale concentrează împreună peste trei sferturi din totalul voturilor exprimate.
Metodologia acestui studiu a fost aplicată de CURS în intervalul 16 – 22 septembrie 2026.
Cercetarea a inclus un eșantion de 1.100 de respondenți, toți cu vârsta de minimum 18 ani, selectați astfel încât să reprezinte corect populația adultă rezidentă din România.
Eșantionul folosit este de tip probabilist, multistadial și stratificat, asigurând o acoperire largă a teritoriului și a segmentelor demografice. Marja maximă de eroare a fost calculată la plus/minus 3%, pentru un nivel de încredere de 95%.
Colectarea datelor s-a realizat exclusiv prin interviuri față în față, efectuate la domiciliul participanților, garantând autenticitatea Validarea eșantionului s-a făcut folosind cele mai recente statistici oficiale ale Institutului Național de Statistică, iar datele finale au fost ponderate în funcție de structura vârstnică a electoratului pentru a reflecta fidel realitatea electorală.