Care sunt noile priorități ale lui Siegfried Mureșan?
România se poziționează pentru atragerea unor sume uriașe din noul cadru financiar european, conform avertismentului lui Siegfried Mureșan
În data de 2 octombrie 2026, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a emis un semnal clar către autoritățile naționale și partenerii internaționali: România are potențialul de a mobiliza zeci de miliarde de euro prin intermediul viitoarei Politici de Coeziune a Uniunii Europene. Totuși, expertul a insistat ferm asupra necesității unei lute active și strategice pentru a concretiza aceste estimări financiare. Declarațiile sale au fost transmise prin intermediul agenției de știri News. ro, subliniind urgența momentului actual.
Contextualizând importanța acestor resurse, Mureșan a reamintit că, pe parcursul ultimilor două decenii, statul român a beneficiat de peste 53 de miliarde de euro provenind exclusiv din fonduri nerambursabile alocate prin Politica de Coeziune. Dacă la această sumă se adaugă alocațiile destinate sectorului agricol, precum și banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), totalul acumulat atinge cifra remarcabilă de 116 miliarde de euro.
Politicianul a punctat că, fără injectarea continuă a acestor capitaluri, evoluția economică și socială a României ar fi fost fundamental diferită, iar țara nu s-ar fi aflat în poziția curentă.
Vineri, Siegfried Mureșan a revenit la una dintre prioritățile sale principale: negocierea cadrului financiar european pentru următorii ani. El a menționat că ne aflăm în faza finală a discuțiilor la nivel comunitar privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru o perioadă de șapte ani.
Din acest pachet bugetar global, sunt extrase sumele dedicate specific Politicii de Coeziune. Mureșan a subliniat că, în săptămânile imediate, este esențial să luptăm pentru a secura nivelul maxim posibil de finanțare.
Europarlamentarul a detaliat că, de-a lungul celor 20 de ani de existență a acestui mecanism, Politica de Coeziune a fost motorul dezvoltării infrastructurii rutiere, facilitând construirea autostrăzilor, dar și a modernizat sistemul de învățământ și cel sanitar. Aceste investiții au contribuit semnificativ la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Lipsa fondurilor europene ar determina o stagnare sau o creștere lentă a României în anii următori, ceea ce ar putea agrava decalajele existente.
Pentru a susține poziția României, Mureșan a organizat recent, la București, o conferință de amploare organizată de Grupul Popular European (PPE) din Parlamentul European, cea mai mare formațiune politică de la Bruxelles. La acest eveniment au participat 13 deputați europeni, miniștri din România și alte state membre, alături de lideri locali din diverse orașe europene. Scopul a fost de a apăra viitorul Politicii de Coeziune în cadrul bugetului european.
Ce eveniment a organizat Mureșan la București?
Mureșan a explicat că rolul central al acestei politici este reducerea disparităților de dezvoltare dintre România și țările din vestul continentului.
Totuși, beneficiile nu se opresc aici. O politică de coeziune robustă se traduce prin regiuni mai competitive, orașe mai curate și condiții sanitare superioare pentru populație. Într-un context geopolitic tensionat, ea oferă și un strat suplimentar de securitate.
Argumentul cheie folosit pentru a convinge statele mai bogate să finanțeze acest instrument este legat de apărarea comună. România, fiind situată la marginea teatrului de operațiuni al conflictului cu Rusia, își consolidează capacitatea de autodifensă și contribuie la securitatea întregii Europe prin menținerea unei infrastructuri dezvoltate și reziliente.
Aceste argumente sunt folosite pentru a justifica alocarea de fonduri europene pentru România.
Siegfried Mureșan a încheiat prin a afirma că Partidul Popular European, familia sa politică, este alături de eforturile de a maximiza fondurile europene destinate României.
Echipa lucrează constant pentru a asigura un flux optim de resurse, recunoscând că negocierile și lupta diplomatică la nivel european rămân condițiile esențiale pentru accesul României la aceste bani și în viitor.
Notă: Articolul a fost publicat și actualizat la data de 2 octombrie 2026, ora 12:58.