De ce să nu închidem centralele pe cărbune prea devreme?
România are încă posibilitatea de a păstra în funcţiune centralele pe cărbune până când noile surse de energie vor fi complet operaţionale. Așa a explicat Dumitru Chisăliță, candidat la portofoliul de Energie, în cadrul dezbaterilor din comisiile parlamentare.
Prioritatea, a subliniat el, este asigurarea unei livrări continue de curent electric; închiderea vechilor facilităţi nu trebuie să aibă loc înainte ca alternativele să fie pregătite.
Când vor fi scoase din exploatare centralele pe cărbune?
În declaraţia sa, Chisăliță a precizat că se va analiza situaţia curentă şi că unităţile pe cărbune vor fi retrase din exploatare doar după ce există o capacitate de substituţie eficientă. Siguranţa şi securitatea energetică rămân în continuare pe primul loc în politica energetică a ţării. Nu a fost însă comunicat un nou calendar pentru retragerea cărbunelui şi nici nu a menţionat dacă va cere revizuirea termenelor deja stabilite.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede eliminarea treptată a cărbunelui din producţia de electricitate. Însă calendarul iniţial a fost ajustat din cauza întârzierilor la construcţia noilor facilităţi destinate să înlocuiască capacităţile vechi.
Ce promite PNRR‑ul în materie de energie?
Guvernul vizează activarea a 5.800 MW de noi capacităţi de generare până la sfârşitul anului 2027. Acestea includ surse regenerabile şi centrale care furnizează energie constantă, indiferent de condiţiile meteo. Chisăliță a subliniat importanţa creşterii capacităţii de producere a energiei electrice pentru România.
Printre proiectele considerate prioritare se numără centrala de la Mintia, aflată în faza de testare a producţiei, şi cea de la Iernut, programată să fie activată în prima jumătate a anului 2027. La Mintia, prima turbină pe gaze a început să alimenteze reţeaua naţională pe 15 octombrie, iar la finalizare centrala va avea o putere instalată de aproximativ 1.700 MW.
Câte noi capacităţi vor intra în funcţiune până în 2027?
Chisăliță a promis o supraveghere strictă a acestor investiţii pentru a recupera întârzierile.
O altă direcţie esenţială este dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei.
Ce proiecte sunt prioritare?
Potrivit candidatului, este necesară implementarea atât a bateriilor, cât şi a hidrocentralelor cu acumulare prin pompare, pentru a putea utiliza energia în perioadele cu producţie scăzută.
Scopul este reducerea dependenţei de importurile de electricitate, care devin costisitoare în anumite ore.
Se dezvoltă și stocarea energiei?
Chisăliță a anunţat reluarea proiectelor eoliene offshore, considerând exploatarea vântului în largul Mării Negre o sursă importantă de electricitate.
„Ne‑am propus să reluăm eolian offshore, un element care poate aduce în România capacităţi semnificative de energie electrică în zona Mării Negre”, a declarat el.
Ce planuri există pentru eolian offshore în Marea Neagră?
Nu a fost prezentat un calendar concret pentru aceste investiţii.
În ceea ce priveşte gazele naturale, prioritate are începutul exploatării din Marea Neagră, programat pentru prima jumătate a anului 2027.
Care este situaţia gazelor naturale și a energiei nucleare?
În acelaşi timp, Chisăliță a abordat starea centralei nucleare de la Cernavodă, unde ambele reactoare au fost oprite aproape trei luni, reducând capacitatea totală de generare cu circa 20%.
El a descris reluarea funcţionării reactoarelor ca o „stringenţă naţională” şi a cerut soluţii tehnice pentru a preveni reapariţia unor astfel de incidente.
Cât de susţinut este proiectul în Parlament?
Dumitru Chisăliță a obţinut avizul favorabil al comisiilor parlamentare de specialitate, cu 39 de voturi afirmative, 8 negative şi o abţinere.
Avizul are caracter consultativ; numirea în funcţie depinde de votul final al Parlamentului asupra întregului guvern.