Peste 60 de miliarde de euro în rezerve!
Rezervele valutare ale României, care depășesc 60 de miliarde de euro, funcționează ca un scut solid împotriva oricărui risc de faliment suveran, spune economistul Adrian Negrescu. Această poziție defensivă a fost luată ca o măsură de precauție în fața volatilității piețelor globale.
În opinia lui Negrescu, declanșarea unor alegeri anticipate ar agrava tensiunile economice, mai ales pe termenul lung, spre anul 2027.
El crede că atenția autorităților trebuie să se concentreze pe consolidarea stabilității fiscale și pe utilizarea fondurilor rămase din programul european de coeziune – aproximativ 20 de miliarde de euro nefolosiți – pentru a permite economiei reale să se adapteze gradua la noul context de piață.
El insiste pe necesitatea de a adapta politicile la realitățile curente, menținând că structura fiscală existentă și atragerea acestor fonduri neexploatate sunt cheia pentru a echilibra bugetul de stat.
Analizând capacitatea României de a rezista la o criză, Negrescu explică că frica de un colaps național nu are bază în datele dure, ci se alimentă de percepții. El citește acordul cu Fondul Monetar Internațional, care oferă o linie de credit de între 30 și 40 de miliarde de euro, destinată doar cazurilor extreme – de exemplu, dacă statul nu mai poate plăti datoriile curente.
Această rezervă ar permite o rezolvare rapidă a crizelor de liquiditate.
Totodată, Banca Națională deține peste 60 de miliarde de euro în rezerve valutare – un amortisor suplimentar care poate fi mobilizat pentru a acoperi orice gap de finanțare, oferind statului o marjă de manevră semnificativă.
Negrescu critică retorica apocaliptică a unor lideri politici, inclusiv a lui Sorin Grindeanu, care, conform lui, folosește de ani temele de vulnerabilitate fiscală pentru a alimenta temerile investitorilor, fără o bază tehnică solidă. Sublinează că fluxul de capital străin care susține economia românească este de aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână – un indicator care contradictă naratiiile de risc imminent.
Alegerile anticipate vor complica finanțarea?
În această lumină, comentariile lui Grindeanu despre vulnerabilitatea fiscală apar ca părți ale unei strategii de campanie, având puțină legătură cu datele reale ale statului.
Totuși, economistul recunoaște un punct de acord: alegerile anticipate ar complica finanțarea, mai ales în 2027, anul care marchează un vârf istoric în rambursarea datoriei externe – peste 21 de miliarde de euro, cea mai mare obligație anuală din istorie. La această presiune se adaugă nevoia de a genera încă aproape 10 miliarde de euro, prin economisiri sau alte surse, pentru a aduce deficitul bugetar la ținta de 5,2%.
Deși 2027 se prezintă ca un an financiar dificil, concluzia de faliment total rămâne neconfirmată, dată de existența resurselor disponibile – de la rezervele nationale la liniile de credit externe.
În ceea ce privește ideea că relansarea economică ar întârzia și că economia ar putea devina o ruină după câteva luni de confruntări politice, Negrescu contrazice. El argumentează că redresarea depinde mai mult de adaptabilitatea companiilor și a cetățenilor – care trebuie să ajusteze cheltuielile – decât de hotărâri politice imediate.
Rolul esențial al clasei politice, spune el, ar trebui să fie asigurarea unui cadru fiscal stabil și previzibil pentru 2027, finanțarea serviciilor esențiale – spitale, școli, instituții publice – și crearea condițiilor pentru ca economia să se auto-regleze.
Pilonii acestei strategii includ menținerea codului fiscal la nivelurile actuale și facilitarea absorbției celor 20 de miliarde de euro rămase din programul de coeziune 2021-2027 – fonduri care, până acum, au fost mobilizate în proporție de doar 10 miliarde dintr-un total de 31 de miliarde de euro alocate.
Acest spațiu neexploatat reprezintă, conform Negrescului, o prioritate absolută pentru politici: să se asigure că aceste fonduri intră în circuitul național pentru a susține economia în perioada de tensiune.
În final, caracterizează strategia lui Grindeanu ca o mișcare agresivă într-un „poker politic” desfășurat în public, unde declarațiile par calculate pentru avantajul electoral imediat, nu pentru o evaluare obiectivă a stării financiare ale țării.