Ce pași au fost parcurși de Consiliul Politic Național al PSD?
Consiliul Politic Național al PSD se întrunește vineri, în format online, de la ora 10:30, pentru a stabili poziția finală a partidului față de executivul propus de Siegfried Mureșan. Decizia vine după ce, cu o săptămână în urmă, Biroul Permanent Național a recomandat respingerea noii echipe. Acum, forul suprem al deciziilor interne va valida sau modifica această recomandare.
Sorin Grindeanu, președintele social-democraților, a reiterat toată săptămâna că parlamentarii PSD nu vor acorda încredere cabinetului Mureșan.
Liderul partidului a subliniat că formațiunea este pregătită pentru un scrutin anticipat și i-a cerut chiar premierului desemnat să renunțe la mandat. Într-o declarație la Craiova, Grindeanu a explicat că discuțiile au fost deschise în plen, colegii fiind gata pentru orice scenariu.
Calculările interne arată că, dacă procedura legală ar fi declanșată imediat, în cursul săptămânii viitoare sau în următoarele două perioade de zece zile, alegerile anticipate ar putea avea loc undeva în luna februarie.
El a asigurat că PSD va fi extrem de bine pregătit pentru acest eveniment electoral, afirmând cu fermitate că cei care încearcă să le cânte prohodul sau să le săpă groapa vor fi primii care vor cădea în ea.
Deși este optimist în privința pregătirii electorale, Grindeanu a recunoscut că, din perspectiva economică, organizarea unor alegeri anticipate reprezintă o variantă pe care România ar trebui să o evite. El consideră că este o situație nefavorabilă pentru stat, ideal fiind ca, după ce a numit „o glumă de nominalizare” alegerea lui Siegfried Vasile Mureșan, să se ajungă rapid la o soluție serioasă și la formarea unui guvern stabil.
De aceea, liderul PSD a făcut apel repetat ca termenul să fie scurtat, sugerând ca Mureșan să își depună mandatul, deoarece, prin atitudinea sa de joi seara și până în prezent, acesta a demonstrat că nu dorește voturile social-democraților.
Grindeanu a criticat continuarea acelei linii de acțiune care a caracterizat vara, întrebând de ce ar trebui prelungit „calvarul” doar pentru a merge în Parlament fără un rezultat clar.
În concluzia sa, a insistat că PSD nu va vota guvernul și că este mai bine să intrăm rapid într-un alt scenariu.
Care este testul adevărului pentru executivul propus de Mureșan?
În paralel, Sorin Grindeanu a formulat critici și la adresa programului de guvernare prezentat de premierul desemnat. El a susținut că documentul nu oferă suficiente motive pentru susținere.
Din cealaltă parte a baricadei, Siegfried Mureșan a reacționat prin avertizarea că, în cazul în care PSD refuză să voteze cabinetul, criza politică se va intensifica, deschizând calea către alegeri anticipate, pe care președintele României le poate convoca oricând.
Premierul desemnat a exprimat dorința de a avea o discuție serioasă și constructivă cu conducerea PSD, pe care o așteaptă cu nerăbdare.
Într-o declarație făcută sâmbătă, imediat după depunerea la Parlament a programului de guvernare și a listei miniștrilor, Mureșan a detaliat pașii parcurși. El a menționat că decretul de deseminare a fost publicat în Monitorul Oficial încă de luni.
A doua zi, marți, s-a prezentat în grupurile parlamentare ale PNL și USR, iar miercuri a făcut același lucru în grupul UDMR. Toate cele trei formațiuni au confirmat integral sprijinul pentru noul cabinet. Miniștrii, provenind din aceste trei partide, au lucrat împreună la elaborarea programului de guvernare.
Mureșan a calculat că dispune de 170 de voturi din partea acestor trei partide și grupuri parlamentare. De asemenea, a purtat negocieri cu grupul minorităților naționale, cu care a convenit să se reia contactul la începutul săptămânii viitoare.
Premierul desemnat a insistat că programul de guvernare propus oferă motive suficiente ca PSD să voteze în favoarea executivului.
El a declarat că „testul adevărului” va fi dat de social-democrați săptămâna viitoare, aceștia purtând în prezent responsabilitatea rezolvării crizei politice.
Mureșan a subliniat că a prezentat un guvern pro-european, cu măsuri concrete, inclusiv în domeniul politicilor sociale, argumentând că partidele de centru și centru-dreapta, de natură pro-europeană, au soluții și pentru problemele sociale ale cetățenilor.