Ce se întâmplă dacă Parlamentul nu intervenie pentru a modifica legislația?
Senatul României a înregistrat recent o inițiativă legislativă menită să amâne intrarea în vigoare a noilor reglementări privind rovinietă și sistemul TollRo.
Conform propunerii, termenul limită pentru aplicarea acestor norme ar fi prelungit până la data de 1 aprilie 2027, în loc de data inițială stabilită la 1 octombrie 2026.
Documentul a fost depus în camera superioară a Parlamentului pe 21 septembrie, la doar câteva zile distanță de expirarea termenului legal actual. Dacă textul nu va fi adoptat în ritmul necesar, calendarul existent va rămâne neschimbat, iar modificările legislative vor intra în efect imediat, în săptămâna următoare.
Scopul principal al acestui demers este evitarea unui vid temporal în care nu ar exista niciun mecanism de tarifare activ.
Prin prorogarea mai multor termene din Legea nr. 226/2023, se urmărește păstrarea temporară a sistemului de taxare curent. Această perioadă suplimentară oferă, de asemenea, posibilitatea unei comparări directe între veniturile generate de sistemul vechi și estimările făcute pentru noul model. Inițiativa parlamentară vine în urma unei solicitări similare transmise de Consiliul Național al Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Autoritatea a cerut Ministerului Transporturilor, prin document dat publicității pe 7 septembrie, amânarea aplicării noilor reguli până în aprilie 2027.
Argumentul central al CNAIR a fost faptul că platforma TollRo se află încă în faza de testare, fiind într-o etapă de pilotare care nu garantează funcționarea optimă.
În situația în care Parlamentul nu va interveni pentru a modifica legislația, noile reguli vor deveni obligatorii începând cu 1 octombrie. Este important de reținut că sistemul de rovinietă nu va dispărea pentru autoturisme și pentru celelalte categorii de vehicule vizate. Ce se transformă radical este însă metoda de calcul a tarifului. Viitorul preț nu va mai fi uniform, ci va varia în funcție de trei parametri esențiali: categoria vehiculului, durata valabilității roviniete și clasa de emisii EURO a motorului.
Cum se calculează costul prin înmulțirea tarifului unitar cu kilometrii strămoși?
Astfel, doi șoferi care dețin mașini din aceeași categorie tehnică ar putea plăti sume distincte, diferența fiind determinată de nivelul de poluare emis de fiecare autovehicul.
Vehiculele vor fi clasificate în mai multe grupe pe baza emisiilor, incluzând categoriile Euro VI, Euro V-IV și Euro III-0. Mașinile electrice vor beneficia de un tratament fiscal similar celui acordat autovehiculelor cu normă de emisie Euro VI. Transformările sunt însă mai profunde în sectorul transportului de marfă. Pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată ce depășește pragul de 3,5 tone, rovinietă actuală va fi înlocuită integral de sistemul TollRo.
Transportatorii nu vor mai achita o taxă fixă pentru o anumită perioadă de utilizare a drumurilor, ci o sumă calculată strict pe baza distanței efectiv parcurse.
Calculul se realizează prin înmulțirea unui tarif unitar cu numărul de kilometri strămoși. La stabilirea costului final se iau în considerare și specificațiile tehnice ale vehiculului, inclusiv clasa de emisii.
Tariful integrat acoperă atât cheltuielile aferente infrastructurii rutiere, cât și cele asociate impactului ecologic al traficului.
Plata poate fi efectuată prin diverse metode legale, printre care contractele încheiate cu furnizorii autorizați, utilizarea tichetului de rută sau o aplicație mobilă dedicată, dezvoltată de CNAIR.
Totuși, autoritatea a semnalat riscuri, subliniind că platforma digitală este încă în faza de pilotare.
Menținerea datei de 1 octombrie, fără o ajustare legislativă, ar putea genera dificultăți majore pentru operatorii din transport, mai ales dacă obligația de plată devine activă înainte ca sistemul tehnic să fie complet operațional. Istoria calendarului TollRo arată că termenul a suferit deja multiple modificări. Inițial, aplicarea noilor reguli era programată pentru 1 iulie 2026, dar ulterior a fost amânată la 1 octombrie. În luna august, CNAIR anunța că implementarea tehnică a infrastructurii urma să înceapă pe 31 august, cu taxarea efectivă declanșată pe 1 octombrie.
O altă schimbare semnificativă privește cadrul legal actual al tarifelor de trecere. Odată cu intrarea în vigoare a noii legislații, structura bazată pe Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 va fi înlocuită. Noua lege permite însă păstrarea unor tarife specifice pentru infrastructuri precum poduri, tuneluri și trecători de munte. Prin urmare, schimbarea cadrului juridic nu echivalează cu eliminarea automată a oricărui cost pentru aceste facilități. În final, sistemul românesc de tarifare rutieră electronică va trebui să devină interoperabil cu rețelele similare din spațiul european. Această integrare se va realiza prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE), proces care este programat să înceapă de la data de 15 ianuarie 2027.