Cum va reacționa guvernul la hotărârea ICCJ?
după hotărârea ICCJ? În ziua de joi, Instanța Supremă a emis o hotărâre definitivă care a dat câștig la un dosar inițiat de ea însăși împotriva Guvernului României. Conform deciziei, autoritățile trebuie să achite, în termen de zece zile, restanțele salariale actualizate, însumând aproximativ 5 miliarde de lei.
Surse din interiorul procuraturii, intervievate exclusiv pentru Gândul, au explicat că, în faza inițială, procurorii așteaptă să vadă cum va acționa Guvernul pentru a îndeplini hotărârea definitivă a ICCJ. Potrivit legii în vigoare, această obligație este obligatorie și se supune sancțiunilor penale în caz de neplată.
Procurorii se află „la colțul” guvernului.
Ei doresc să vadă dacă autoritățile vor recurge la o rectificare bugetară pentru a acoperi suma impusă de ICCJ și dacă, în acel moment, vor aloca fonduri pentru restanțele salariale din cadrul procuraturii.
Care este datoria totală a guvernului față de justiție?
În prezent, nu există o inițiativă de dialog din partea guvernului, însă, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Instanței Supreme, există posibilitatea ca acesta să solicite o întâlnire de discuții.
În cazul în care astfel de conversații nu se realizează, procurorii ar putea recurge la o acțiune similară cu cea a Instanței Supreme, solicitând recunoașterea drepturilor salariale și obligând guvernul să le plătească, la fel ca în cazul ICCJ.
Aceste scenarii sunt încă teoretice, iar evoluția lor depinde de modul în care guvernul intenționează să abordeze problema sistemică a restanțelor salariale din justiție și procuratură.
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, datoria totală a Guvernului pentru drepturile salariale restante din întregul sistem de justiție este de aproximativ 8,57 miliarde de lei pentru perioada 2026–2028. Din această sumă, datoria specifică acumulată de stat față de Ministerul Public (PÎCCJ și parchetele din subordine) reprezintă o componentă majoră.
Ce decide ICCJ privind restanțele salariale?
Cu toate acestea, valoarea exactă, defalcată la leu pentru procurori, nu este publicată ca cifră unică separată, ci este inclusă în pachetul total de arierate din justiție.
Sursa Gândul estimează că restanțele Guvernului față de procurori și personalul conex din procuratură ar fi de aproximativ 3,7 miliarde de lei. În cazul unei eventuale acțiuni în instanță, această sumă ar fi susținută de operatorul principal de credite, reprezentat în procuratură de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea de Apel București, Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, a pronunțat o sentință civilă nr. 141/2026 în data de 5 mai 2026, care a obligat Guvernul să achite drepturile salariale restante ale judecătorilor și personalului auxiliar din Justiție, aproximativ 5 miliarde de lei. În urma acestei decizii, ICCJ a respins recursul Guvernului, Ministerului Finanțelor și altor părți implicate, considerând că cererile de sesizare și recursurile principale erau inadmisibile.
Ce se întâmplă în termenul de 10 zile pentru plată?
Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a subliniat că statul trebuie să asigure resursele financiare necesare pentru respectarea legii pe care a adoptat-o. El a menționat că litigiile salariale implică peste 400.000 de cetățeni, dintre care 6.800 se referă la magistrați în ultimii trei ani.
Alistar a subliniat că acumularea datoriilor salariale, cu dobânzi și indicele inflației, a condus la creșterea sumelor datorate. El a indicat că există o deschidere pentru dialog și că se pot găsi soluții pentru a evita creșterea datoriei anuală.
În conformitate cu hotărârea de la Curtea de Apel, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în aplicare măsura în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Dacă restanțele salariale s-ar ridica la 5 miliarde de lei, iar penalitățile de 1% ar fi aplicate zilnic, ar însemna, teoretic, 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Cu toate acestea, aplicarea efectivă și baza de calcul a acestor penalități trebuie analizate în raport cu dispozitivul definitiv și procedurile de executare.
Ce scenarii pot apărea pentru procurori?
Dialogul cu guvernul – Procurorii așteaptă să vadă dacă guvernul va propune o rectificare bugetară și dacă, în acest sens, vor aloca fonduri pentru restanțele salariale din procuratură.
Acțiune judiciară suplimentară – În cazul în care dialogul nu are loc, procurorii ar putea iniția o acțiune similară cu cea a Instanței Supreme, solicitând recunoașterea drepturilor salariale și obligând guvernul să le plătească.
3. Negociere de soluții – În speranța de a evita creșterea datoriilor, procurorii pot căuta soluții alternative, precum dialogul deschis cu guvernul pentru identificarea unor modalități de plată sau alte forme de compensare.
Hotărârea definitivă a ICCJ obligă Guvernul să achite restanțele salariale în termen de 10 zile, iar procurorii se pregătesc să monitorizeze reacția autorităților și să ia măsuri suplimentare dacă este necesar.