Ce mai scoate la lumină raportul?
Luca Niculescu, desemnat recent în funcția de prim-ministru, și-a asumat public o viziune strategică clară: munca sustenută pe parcursul ultimilor patru ani, în calitate de coordonator național pentru integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), va sta la temelia noului program de guvernare. El consideră că eforturile depuse în acest proces au generat o analiză detaliată și obiectivă a realităților statului român, o „radiografie” profundă a instituțiilor și a societății.
Printre domeniile supuse acestei scrutinări riguroase se numără, în mod explicit, sectorul educațional.
Niculescu susține ferm ideea că transformările instituționale eficiente pot fi construite doar pe fundalul unor date solide, al unei percepții corecte a situației de pe teren și al studiului atent al modelelor de succes internaționale.
În contextul educației, există deja un instrument analitic de referință, publicat oficial și accesibil. Este vorba despre documentul „Education and Skills in Romania”, prezentat de OCDE în luna mai a anului 2025, în cadrul demersurilor de aderare. Acest raport exhaustiv examinează întreaga arhitectură a sistemului educațional și a competențelor, oferind recomandări precise privind statutul și formarea cadrelor didactice, managementul instituțiilor școlare, mecanismele de finanțare, asigurarea echității, sistemele de evaluare și structura organizatorică a învățământului.
Pe data de 6 octombrie, într-o postare publicată pe rețeaua socială Facebook, viitorul șef al Executivului a reflectat asupra intensității experienței profesionale trăite în ultimii patru ani. El a descris perioada ca fiind cea mai solicitantă și revelatoare din cariera sa, o oglindă fidelă a stării economice, administrative, educaționale și de sănătate a țării, precum și a modului de funcționare al companiilor de stat, pieței muncii și sistemului fiscal.
Lecția principală desprinsă din această perioadă este simplă, dar fundamentală: reformele de calitate se construiesc pe baza realității și se implementează pentru beneficiul cetățenilor. Procesul de aderare a OCDE a deja declanșat peste 100 de reforme concrete în România.
Niculescu dorește ca această dinamică să se mențină, nu dintr-un motiv de conformitate cu prescripțiile OCDE, ci pentru că propunerile formulate sunt idei valoroase pentru țara noastră, validate și testate în unele dintre cele mai performante economii globale.
Un alt aspect crucial invocat de premierul desemnat este spiritul de consens politic manifestat în jurul obiectivului aderării. El amintește cum partidele politice, depășind diferențele ideologice firești, au reușit să susțină comun un țintă majoră pentru România. Această unitate de acțiune a avut un impact semnificativ. Niculescu exprimă speranța de a găsi aceeași deschidere și colaborare și în elaborarea noului program de guvernare, un program realist, ancorat în elementele care unesc forțele politice.
El se declară receptiv la dialog și respectă ideile constructive, indiferent de originea lor politică.
Analizând conținutul „radiografiei” OCDE aplicată sistemului educațional, observăm că documentul „Education and Skills in Romania”, publicat la 27 mai 2025 și cuprinzând 238 de pagini, oferă o perspectivă comparativă detaliată. Organizația evaluează politicile și practica românească prin contrast cu statele membre ale OCDE și cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Acoperirea analizei este largă, întinzându-se de la educația timpurie până la universități, incluzând formarea adulților și conexiunea dintre competențele dobândite și cerințele pieței muncii.
Documentul pleacă de la premisa centrală a utilizării dovezilor și a datelor în formularea politicilor publice, principiu pe care Niculescu îl invocate acum în declarațiile sale.
În ceea ce privește școala, printre cele mai semnificative recomandări se numără cele referitoare la corpul profesoral: modul în care cadrele didactice sunt pregătite, evaluate și sprijinite în carieră. OCDE observă că România a intrat deja pe drumul schimbării formării inițiale și a dezvoltării profesionale, dar insistă asupra necesității de a muta accentul decisiv spre învățarea profesională realizată direct în spațiul școlar.
Se recomandă ca școlile să trateze formarea continuă ca pe o componentă permanentă a activității didactice, creând un mediu favorabil colaborării între colegi, schimbul de bune practici și analiza metodică a metodelor de predare.
Această orientare este strâns legată de tranziția către un model de predare centrat pe competențe, care necesită sprijin pedagogic practic, nu doar participarea individuală la cursuri de specializare.
Atenție deosebită este acordată școlilor mici din mediul rural și grupurilor de școli, care beneficiază de o atenție specială în recomandările organizației.
Ce spune despre școală?
Raportul ridică, de asemenea, problema compatibilității dintre cultura colaborativă pe care sistemul încearcă să o instale și mecanismele actuale de evaluare și recompensare.
OCDE semnalează că plata individuală pe criterii de merit și evaluările cu miză ridicată generează un climat de competiție internă, în timp ce sarcina didactică grea reduce timpul disponibil pentru cooperare.
Se propune abordarea acestor factori structurali pentru a permite școlilor să dezvolte o cultură în care feedback-ul profesional critic este oferit liber între colegi. În România, mecanismul principal analizat este gradația de merit.
La momentul redactării raportului, aceasta se traducea printr-un spor de 25% din salariul de bază, acordat pentru o perioadă de cinci ani unui număr limitat de 16% dintre profesori.
OCDE menționează că analizele anterioare ale sale au evidențiat deficiențe privind eficiența și integritatea acestui mecanism. Ca alternativă, se sugerează o corelație mai strânsă între performanța demonstrată, avansarea în carieră și structura salarială.
Totodată, se constată că progresia salarială a profesorilor este lentă, bazată predominant pe vechime, iar legătura dintre promovare, remunerație și performanța profesională rămâne fragilă.
Rolul directorilor de școli este, de asemenea, subiectul unor recomandări importante. Modificarea modului în care cadrele didactice își desfășoară activitatea este condiționată de capacitatea directorilor de a conduce procesul de învățare profesională la nivelul instituției. OCDE recomandă dezvoltarea abilităților manageriale ale directorilor pentru a facilita colaborarea dintre profesori. Instrumentele propuse includ gestionarea eficientă a timpului didactic pentru activități comune și alocarea resurselor necesare implementării curriculumului bazat pe competențe și a evaluării formative.
În acest nou model, directorul nu se limitează la atribuțiile administrative, ci preia un rol de leadership pedagogic, implicat direct în calitatea instructiv-educativă și în dezvoltarea profesională a personalului.
Finanțarea educației și reducerea inegalităților constituie alte piloni centrali ai raportului. OCDE subliniază necesitatea atenuării disparităților majore existente între elevi și între unități școlare. Deși România a înregistrat o creștere economică remarcabilă, decalajele dintre mediul urban și cel rural s-au amplificat. Îmbunătățirea rezultatelor educaționale este considerată esențială pentru o dezvoltare economică mai sustenabilă și incluzivă.
Recomandările includ o orientare mai clară a fondurilor către elevii și școlile cu nevoi cele mai urgente, consolidarea educației timpurii și ameliorarea accesului și a calității educației în comunitățile dezavantajate.
Organizația atrage atenția și asupra nivelului scăzut al investițiilor României în educație, comparativ cu media statelor membre, o problemă identificată atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior.
Declararea lui Luca Niculescu nu implică adoptarea automată și integrală a tuturor recomandărilor din „Education and Skills in Romania” în noul program de guvernare. Premierul desemnat se referă la întreaga bază de cunoștințe acumulată în procesul de aderare și la cele peste 100 de reforme deja implementate, nu la transpunerea mecanică a fiecărei sugestii OCDE.
Este de reținut faptul că Luca Niculescu a fost desemnat candidatul președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru pe 6 octombrie 2026.
Cu o carieră marcată de experiențe în diplomație și jurnalism, Niculescu a ocupat în ultimii patru ani funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonând simultan procesul de aderare la OCDE.
După desemnare, noul prim-ministru dispune de un termen de 10 zile pentru a solicita Parlamentului acordarea votului de încredere asupra programului de guvernare și asupra listei ministeriale propuse.