Ce nu merge în sistem?
Sindicaliștii din poliție au tras alarma. La 21 octombrie, reprezentanții sistemului de ordine publică și securitate națională au trimis scrisori oficiale către Prim-ministrul Luca Niculescu și ministrul de interne, Marian Neacșu.
Cererea e simplă: o întâlnire de urgență.
Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (FSNPPC), care adună în rândurile sale circa 40.000 de membri activi, se poziționează ca singura entitate sindicală recunoscută reprezentativă în domeniul „Ordinii publice și apărării naționale”.
Presiunea vine din necesitatea adoptării unor noi reglementări legislative și a unor măsuri fiscale și bugetare care să vindece situația financiară a personalului în activitate, a celor pe contract și a foștilor luptători militari pensionați.
Nemulțumirile sunt concrete. Sindicaliștii ataca modul de calcul și plată a salariilor, dar și lipsa majorărilor pentru diverse categorii de sporuri. Argumentul nu este doar unul intern; este unul strategic.
Pensii înghețate și incertitudini!
FSNPPC susține că consolidarea capacității de apărare și menținere a ordinii publice depinde direct de aceste aspecte. În spatele revendicărilor se ascunde o criză de resurse umane severă: sistemul are un deficit de aproximativ 20% din efectivul necesar. Problema se agravează prin dificultatea de a reține personalul cu vechime și de a atrage tineri, fenomen legat direct de percepția că drepturile financiare și profesionale nu sunt la nivelul așteptat.
Un punct critic este stagnarea pensiilor militare. În ultimii doi ani, nu s-a realizat nicio actualizare, punând în pericol echilibrul social al foștilor angajați. Se cere o abordare predictibilă pentru evoluția salarială, parcursul în carieră și calculul drepturilor de pensionare, pentru a evita incertitudinile legislative actuale. Contextul regional, marcat de tensiunile geopolitice și militare de la granițele României și din zona Orientului Mijlociu, este invocat pentru a justifica urgența.
Forțele de ordine au nevoie de sprijin material și legislativ clar pentru a face față provocărilor actuale.
Revendicațiile vizează multiple componente ale pachetului salarial. Se critică aplicarea tardivă sau incompletă a Legii-cadru nr. 153/2017, în special anexele VI și VIII, care reglementează salariile militarilor, polițiștilor și personalului contractual. Această neconcordanță a dus la acordarea unor drepturi financiare reduse, calculate pe baze de salarizare de bază sau de funcție care nu respectă nivelul actual al salariului minim brut pe economie.
Se cere o actualizare imediată, la prima rectificare bugetară, a tuturor elementelor variabile ale remunerației, inclusiv sporuri, indemnizații, prime și compensația pentru chirie, aliniate la cuantumele actuale prevăzute de lege.
Dezbaterea detaliilor tehnice?
Personalul contractual este vizat de o serie de măsuri specifice, considerate esențiale pentru eliminarea disparităților salariale. Se solicită instituirea unui „spor de cazarmă sau unitate” pentru această categorie, frecvent considerată marginalizată din punct de vedere financiar.
Mai mult, este cerută încadrarea acestor angajați în grupe de muncă care să reflecte corect riscurile și complexitatea activității desfășurate. Notăm că există încă 11 ordonatori de credite din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care nu acordă condiții deosebite personalului contractual, deși acestea ar fi justificate de natura responsabilităților asumate.
O altă cerere importantă vizează componenta materială a existenței zilnice. Se impune recalcularea normei de hrană pentru cadrele active și personalul contractual, pornind de la datele statistice oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică privind costul coșului zilnic și indicii prețurilor produselor de consum și utilități.
De asemenea, se solicită majorarea sporului de suprasolicitare neuropsihică până la limita maximă permisă de Legea 153/2017, justificarea făcându-se prin volumul, complexitatea și riscurile inerente muncii de poliție, precum și prin interdicțiile sau incompatibilitățile specifice polițiștilor judiciariști, aceștia fiind asimilați din acest punct de vedere cu magistrații.
Pe termen mediu, sindicaliștii propun o modernizare fundamentală a cadrului legal profesional. Se cere elaborarea unui nou „Statut al polițistului”, care să includă un „Ghid al carierei” actualizat. Acesta din urmă este necesar deoarece legislația actuală, în vigoare de peste 24 de ani, a devenit parțial obsoletă.