Cifrele Eurostat, interpretate diferit?
Noaptea de joi spre vineri a adus o nouă rundă de schimb de replici între PNL și PSD, de data aceasta axată pe starea conturilor publice. Liberalii au lansat un atac frontal la adresa social-democraților, acuzându-i că compară „mere cu pere” pentru a distorsiona datele Eurostat și a submina imaginea guvernării Cătălin Bolojan.
Punctul central al disputei este evoluția deficitului bugetar. PNL susține că PSD încearcă să convingă publicul că deficitul a crescut semnificativ în acest an, o afirmație pe care liberalii o consideră o manipulare. În deficitul României a scăzut cu 1,4 puncte procentuale din PIB în 2025 față de 2024. Este un progres notabil, mai ales că media UE a rămas constantă la 3,1%. Deși România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, rămâne totuși cu cel mai ridicat deficit bugetar din bloc.
Reacția PSD a fost imediată.
Social-democrații spun că „s-a aprins lumina roșie” în contabilitatea executivului Bolojan, argumentând că deficitul actual nu doar că este cel mai mare din UE, ci depășește considerabil nivelul lăsat de Marcel Ciolacu.
PNL acuză PSD că compară mere cu pere în datele Eurostat!
PNL a trimis un document PSD-ului, detaliind diferențele de metodologie. La finalul primelor șase luni din 2026, deficitul se situa la 2% din PIB (metodologia cash), față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. Aplicând metodologia europeană ESA, deficitul cumulat la jumătatea anului era de 3,4% din PIB.
Agențiile de rating internaționale confirmă eficacitatea ajustărilor. Moody’s și Fitch estimează un deficit sub ținta de 6% a Guvernului (5,8% și 5,9%, respectiv), în timp ce S&P oferă o estimare de 6,25%. PNL critică aspru PSD pentru că confundă cifrele Eurostat, invocând o valoare de 9,2% care, de fapt, reflectă un indicator specific trimestrului II, calculat după ESA, nu deficitul la șase luni.
Conform analizei PNL, diferența dintre cele două metodologii nu ascunde o „gaură bugetară”, ci rezultă din particularitățile de înregistrare a fondurilor europene și calendarul încasării veniturilor. În al doilea trimestru, Guvernul a mobilizat miliarde de euro pentru PNRR, bani care vor fi decontați ulterior de UE. Tot în această perioadă, s-a înregistrat obligația de a plăti despăgubiri de peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer.
Dezbaterea se învârte în jurul conceptului de „moștenire grea”. PSD susține că România se luptă de un an și jumătate cu un deficit de 9,3% din PIB, lăsat de Guvernul Ciolacu la finalul lui 2024.
Moștenirea grea sau gaura bugetară?
Executivul Bolojan ar fi gestionat acest „incendiu bugetar” timp de 16 luni, în timp ce PSD ar fi sabotat procesul. PNL afirmă că deficitul continuă să scadă, iar PSD menține presiunea prin invenția unei moșteniri grele.
Liberalii anunță că nu vor lăsa afirmațiile opoziției fără Grindeanu a solicitat prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului lui Bolojan, subliniind că este ușor să te lauzi cu un deficit redus dacă nu ai plătit toate facturile.
Mesajul către miniștri a fost clar: cei care nu țin pasul vor fi retrasați.
În paralel, Ministerul Finanțelor a raportat o execuție bugetară la 9 luni cu un deficit de 3,82% din PIB, în scădere, cu venituri în creștere și cheltuieli reduse. Ministrul Nazare a adăugat că bugetul anului viitor nu trebuie transformat într-un instrument de propagandă.