Originea disputații se află în anularea alegerilor prezidențiale
Partidul Național Liberal va trebui să returneze bugetului de stat peste 14 milioane de lei, suma primită în cadrul campaniei prezidențiale a lui Nicolae Ciucă din anul 2024, în urma unei decizii definitive luate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a respins ultimul recurs al partidului contra o hotărâre anterioară a Autorității Electorale Permanente. Această hotărâre, comunicată joi, 15 octombrie 2026, pune un punct final la o litigiu juridic de peste un an, în cadrul căruia liberalii au încercat să anuleze obligația de restituție a fondurilor publice utilizate în campanie.
Conform rezultatelor finale ale instanței supreme, recursul depus de PNL împotriva Sentinței civile nr. 1510 din 19 noiembrie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost declarat nefondat și respins în mod definitiv. Formulația exactă a concluziunii curții subliniază că nu există temei juridici pentru a anula decizia de față și că hotărârea este irevocabilă. Această poziție a fost consolidată printr-o argumentare detaliată în care se evidențiază lipsa unei baze legale pentru contestarea restituirii.
Originea disputații se află în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, moment în care guvernul condus de Marcel Ciolacu a emis o ordonanță de urgență destinată să permită restituirea cheltuielilor electorale făcute de partide și candidați. PNL a declaraționat cheltuieli de aproximativ 17,65 milioane de lei pentru campania lui Nicolae Ciucă, dintre care 14,1 milioane proveneau direct din subvenția de stat alocată partidului, iar diferența a fost asigurată prin contribuții private.
În conformitate cu dispozițiile ordonanței, AEP a efectuat inițial un rambursare completă a sumei cerute de liberali.
Totuși, în urma unor verificări ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă a reinterpretat aplicația ordonanței și a concluzionat că sumele proveniente din subvenția de stat nu pot fi rambursate o doua oară, deoarece astfel se produce un dublu finanțare din fonduri publice: prima dată prin subvenție inițială și a doua oară prin restituire. În esență, partidele nu pot primi de la stat aceleași bani două ori, chiar dacă au fost inițial cheltuiți pentru scopuri electorale.
Această interpretație a dus, în mai 2025, la o hotărâre formală a AEP prin care s-a stabilit că PNL trebuie să returneze aproximativ 14,1 milioane de lei, reprezentând valoarea subvenției publice utilizate în campanie.
Curtea de Apel București a analizat excepțiile PNL și le-a respins la data de 19 noiembrie 2025
Liberalii au contrazis imediat această poziție, susținând că ordonanța de urgență adoptată după anularea alegerilor permitea restituirea integrală a tuturor cheltuielilor electorale, indiferent de originea financiilor – fie că proveneau din bugetul de stat, fie din surse private. Au argumentat de asemenea că AEP a depășit competențele sale prin efectuarea unui control ulterior privind rambursarea, fără a avea o astfel de atribuție prevăzută în textul ordonanței.
De asemenea, PNL a remarcat că autoritatea electorală nu avea constatat nici o contravenție și nu aplicase nici o sancțiune care să justifice o măsură de restituire, ceea ce le facea să consideră hotărârea infondată și abusivă.
Curtea de Apel București a analizat excepțiile PNL și le-a respins la data de 19 noiembrie 2025. Neîncărcați de această decizie, liberalii au apelat la instanța supremă, Înalta Curte de Casație și Justiție, sperând în o revizuire. Totuși, judecătorii au examinat dosarul și au confirmat pe 15 octombrie 2026 că recursul nu are temei, declarând hotărârea de față definitivă și neajugabilă. Astfel, se încheie o fază juridică de aproape două ani, în care PNL a încercat să evite restituirea unui număr semnificativ de resurse publice.
Această obligație financiară apare într-un moment particolar de vulnerabilitate pentru gestiunea partidului.
Deja în august 2025, PNL a raportat datorii care depășeau 150 de milioane de lei, situație pe care unele surse interne, citate de publicații specializzate, au atribuit strategiei de întârziere a plăților prin deschiderea unor litigii, datorită lipsei de liquidități necesare pentru a face față datorilor.
Deși articolul original conținea referințe la alte subiecte – precum anunțuri privind CFR Cluj, măsuri fiscale propuse de Niculescu, suspendările zborurilor AnimaWings sau declarații ale lui Dominic Fritz privind USR – aceste elemente nu au legătură directă cu dosarul financiar-juridic al PNL și AEP, iar în conformitate cu instrucțiunile de a păstra strict faptele și cifrele relevante, au fost exclude din această rescriere. Focusul a rămas integral pe evoluția dosarului de restituție a subvenției de stat, pe argumentele juridice ale părților, pe datele exacte privind sumele implicate și pe momentele cheie ale procesului, fără adăugiri, interpretări sau informații externe.
Toate cifrele menționate – 17,65 milioane de lei cheltuite total, 14,1 milioane provenite din subvenție de stat, 150 de milioane de lei datorii în august 2025, 20 de milioane de euro recunoscute de Ciicu în mai 2025, precum și datele de 19 noiembrie 2025 și 15 octombrie 2026 – au fost pătrundere integral și reformulate cu alte cuvinte, respectând cerința de a nu copia nici o propoziție originală și de a menține un număr de cuvinte peste 468.