Ce spune expunerea de motive a parlamentarului liberal?
PNL și USR au sesizat CCR privind numirea interimară a conducătorului TVR
Deputații liberali și usriști au lansat, marți, 6 octombrie 2026, o ofensivă juridică împotriva deciziei luate de majoritatea parlamentară formată din PSD și AUR de a desemna o conducere interimară pentru Societatea Română de Televiziune. Raluca Turcan, reprezentanta PNL la Camera Deputaților, a confirmat publicizarea acestei inițiative, subliniind că actele administrative prin care s-a materializat această numire contraveneau atât normelor legislative specifice mediatelor publice, cât și precedentelor stabilite de jurisprudența instanței de contencios constituțional.
Conform expunerii de motive prezentate de parlamentarul liberal, mecanismul legal existent impune ca desemnarea conducerilor interimare să se efectueze în cadrul Birourilor Permanente Reunite doar atunci când plenurile celor două camere ale legiutorului nu pot fi convocate din cauza lipsei cvorumului necesar. În cazul de față, susținerea PNL este că această condiție prealabilă nu a fost respectată, deoarece nu există nicio dovadă documentară care să ateste o incercare formală de a strânge cele două Camere în ședință comună și constatarea ulterioară a insuficienței voturilor.
Astfel, s-a creat o situație în care organele permanente s-au substituit rolului rezervat prin lege plenurilor reunite, o manevră considerată eronată.
Raluca Turcan a mai precizat că Curtea Constituțională a României a intervenit anterior în acest domeniu, emițând o hotărâre privind o decizie parlamentară similară și autosesizându-se în cazul numirii reprezentanților Guvernului în structurile televiziunii publice. Ea a explicat că cadrele legale permit sesizarea CCR pentru hotărârile Parlamentului sau pentru acte normative, nu pentru deciziile luate de Birourile Permanente.
Strategia PSD-AUR a fost, în viziunea liberalilor, una de a folosi Birourile Permanente ca un subterfugiou procedural, sperând că această nuanță tehnică le va permite să evite controlul constituționalității direct.
Totuși, Turcan a exprimat speranța ca instanța supremă să valideze sesizarea, având în vedere încălcarea flagrantă a legii de funcționare a radioului și televiziunii publice, dar și a principiului majorității parlamentare.
Paralel cu demersul constituțional, deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat și o acțiune în contencios administrativ, menită să acopere eventuala lacună juridică în care Curtea Constituțională ar putea considera că nu îi revine competența de a verifica actele Birourilor Permanente Reunite. Dimitriu a declarat că a depus deja o plângere prealabilă, prim pasul în procesul de contestare administrativă.
Ce se întâmplă paralel cu demersul constituțional?
Politicianul USR a criticat dur coaliția de guvernare, pe care o acuză de a avea o relație tensionată cu regulile legale.
El a pus în lumină faptul că lanțul de evenimente care a dus la această situație a început cu modificarea compoziției Birourilor Permanente, o mișcare pe care USR o consideră intempestivă, ilegală și neconstituțională.
Argumentul central al criticii este că majoritatea PSD-AUR nu deținea suficient voturi în plenul reunit pentru a valida numirile, motiv pentru care a apelat la forul permanent.
Însă, înainte de a lua decizia finală în Birouri, coaliția a reușit, prin aceleași metode contestate, să își asigure o majoritate favorabilă prin schimbarea componenței acestor organe.
Pentru Dimitriu, acest proces reprezintă o fraudare a Constituției și a legilor statului, operată de forțele PSD și AUR.
Deputatul a mai comentat și asupra hotărârii anterioare a CCR, pe care o consideră greșită din punctul de vedere al partidului său. Deși se respectă decizia instanței din respect pentru statul de drept, nu se acceptă pasivitatea în fața unui abuz.
Chiar dacă s-ar admite corectitudinea intervenției Curții, aceasta nu justifică abuzul comis în Birourile Permanente. Legea este explicită: procedura interimată se activează doar în absența cvorumului, după respingerea raportului în plen și vacanțarea posturilor.
În scenariul actual, Curtea a dizolvat practic conducerile existente, iar nu a constatat o vacanță naturală, ceea ce transformă interpretarea normei într-un joc de a fi bagat în seama legii și a constituției, adoptat de cel mai înalt for legislativ al statului.