Cine plătește factura? Executivul!
Reacția PNL la hotărârea Curții Constituționale a fost una rapidă și directă: liberalii au aruncat sarcina remedierii situației în brațele actualului Executiv.
Partidul cere guvernantului și responsabilului cu politica de apărare să găsească soluții eficiente, evitând pierderea fondurilor europene din programul SAFE.
Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, a intervenit joi, 22 octombrie, subliniind că premierul și ministrul Apărării trebuie să acționeze imediat pentru a menține finanțările destinate sectorului militar. Mesajul este clar: cei care dețin puterea executivă acum sunt cei care trebuie să gestioneze consecințele.
Liberalii insistă că soluționarea impasului creat prin decizia de la Căpățânii revine exclusiv celor de la guvernare. Ionel Bogdan a argumentat că, fiind titularii funcțiilor cheie, șeful Guvernului și ministrul Apărării sunt chemați să protejeze resursele financiare alocate.
De ce a căzut Guvernul Bolojan?
În paralel, reprezentantul PNL a încercat să disocieze actul normativ de figura lui Ilie Bolojan, deși OUG nr. 38/2026 a fost aprobată de cabinetul condus de acesta, iar conflictul analizat de magistrați a luat naștere tocmai din acest document.
„Cei care au promulgat această ordonanță, nu Ilie Bolojan, sunt obligați să identifice căi de ieș, astfel încât România să nu își piardă accesul la bani din SAFE”, a precizat Ionel Bogdan.
Curtea Constituțională a validat, joi, printr-o majoritate strânsă de cinci voturi la patru, excepția de neconstituționalitate ridicată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Acesta a invocat existența unei divergențe juridice între Guvern și Parlament, provocată de adoptarea și intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 38/2026.
PSD și AUR, vinovați de haos!
Pentru Ilie Bolojan, acest verdict constituie o înfrângere atât pe plan juridic, cât și pe cel politic, având potențialul de a redefine limitele competenței unui Guvern demis în emiterea de acte normative.
Punctul de plecare al acestei controverse se situează în perioada 4–8 mai 2026. Documentul OUG 38/2026 are data de 4 mai, moment în care administrația Bolojan a validat inițial prevederi legate de investițiile în industria militară. Conform detaliilor prezentate în sesizarea către CCR, textul a suferit modificări substantiale în dimineața zilei de 5 mai, fiind integrate 12 articole noi.
Tot în aceeași zi, Legislativul a votat moțiunea de cenzură împotriva Executivului Bolojan, însă varianta definitivă a ordonanței a fost trimisă la tipar, ajungând să fie publicată în Monitorul Oficial nr. 393, pe 8 mai.
Când se iau măsuri concrete?
Pe lângă accentul pus pe vina Executivului, Ionel Bogdan a adresat o reproșare directă formațiunilor PSD și AUR, pe care le-a considerat vinovate pentru căderea Guvernului Bolojan. În viziunea liberalului, o atitudine mai responsabilă din partea acestor două partide ar fi permis menținerea stabilității guvernamentale.
El a pus la îndoială și comportamentul voturilor acestor formațiuni în cadrul legii de aprobare a programului SAFE, remarcând faptul că acest program nu se reduce doar la proiectul Rheinmetall.
„Ar fi fost evitată situația unui guvern căzut dacă PSD și AUR ar fi fost partide responsabile”, a susținut Ionel Bogdan.
Totuși, liderul PNL a preferat să evite stabilirea unui calendar clar pentru măsurile viitoare post-decizie. A recunoscut că este necesară observarea evoluției dezbaterilor și a dosarului, admitând simultan dificultatea de a cuantifica impactul juridic al hotărârii. „Fiind un om politic și nu un jurist, nu pot stabili cu certitudine efectele juridice ale acestei spețe și ale deciziei de astăzi”, a concluzionat Ionel Bogdan.