Ce aspecte legislative îngrijorează minoritatea românească?
Legislația nou adoptată de Rada Supremă ucraineană, destinată consolidării drepturilor lingvistice ale grupurilor etnice minoritare, a stârnit reacții divizate în rândul asociațiilor românilor din teritoriul statului vecin. Deși inițiativa parlamentară de luni urmărește să creeze un cadru mai favorabil pentru utilizarea limbilor materne în instituțiile de învățământ și în viața culturală, reprezentanții comunității românești consideră că textul legal nu ia suficient în calcul specificitățile demografice și geografice ale zonelor cu populație mixtă, precum Cernăuți, Odesa sau Transcarpatia.
Această nesiguranță a determinat organizațiile non-guvernamentale să solicite implicarea directă a Bucureștiului în procesul de monitorizare a implementării reformei.
Adoptarea acestui act normativ, realizată prin votul a 266 dintre cei 450 de parlamentari prezenți, nu doar că redefinește statutul lingvistic al minorităților, ci are și un impact diplomatic semnificativ. Ea contribuie la atenuarea tensiunilor persistente dintre Kiev și Budapesta, oferind totodată impuls continuării discuțiilor tehnice privind integrarea Ucrainei în structurile Uniunii Europene.
În contextul în care dosarele de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova sunt gestionate concomitent, progresul legislativ de la Kiev este esențial pentru menținerea ritmului negociator.
Impactul diplomatic imediat al votului parlamentar se manifestă în așteptările formulate de oficialii europeni și ucraineni. Analista de la Institutul pentru Politici Europene, Dániel Hegedűs, subliniază că noul guvern ungar, condus de Péter Magyar, dorește să își redețină statutul de partener constructiv pe scena continentului.
Deși premierul ungar nu este perceput ca un susținător entuziast al integrării Kievului, decizia de a ridica blocajele anterioare este interpretată ca un semnal de pragmatism.
În consecință, diplomații prevăd ca, în cadrul unei conferințe interguvernamentale programate pentru marți, Budapesta să consimtă deschiderea a încă două clustere de negociere, axate pe piața internă și competitivitate.
Acest avans diplomatic ar putea crea cadrul necesar pentru prima întâlnire bilaterală dintre Volodimir Zelenski și Péter Magyar. Cei doi lideri ar putea fi văzuți în aceeași sală joi, ocazie cu summitul Consiliului European de la Bruxelles. O astfel de întâlnire fusese amânată anterior, deoarece reprezentanții Budapestei conditionau dialogul direct de obținerea unor garanții legislative clare privind protecția minorităților. Acum, cu noul text legal aprobat, obstacolul principal pare a fi depășit, deschizând calea pentru o cooperare mai fluidă.
Ce prevăd diplomații în cadrul discuțiilor?
Istoric, relația dintre cele două state a suferit o deteriorare severă în perioada mandatului lui Viktor Orbán.
Guvernul condus de acesta a folosit disputa privind drepturile celor aproximativ 100.000 de etnici maghiari din Transcarpatia ca argument pentru a bloca sistematic avansul Ucrainei în traseul spre UE, începând cu anul 2023.
Blocajul a fost menținut în ciuda eforturilor de mediere, până când victoria categorică a lui Péter Magyar în alegerile din aprilie și preluarea sa a funcției de prim-ministru în luna mai au adus o schimbare de direcție.
Noul executiv a promis o abordare mai echilibrată, culminând cu un plan de acțiune comun în 11 puncte, încheiat în iunie, și cu retragerea veto-ului asupra primelor două clustere de negociere.
Cu toate acestea, pe plan intern, în Ungaria persistă o rezistență considerabilă. Societatea civilă maghiară rămâne, în proporție covârșitoare, sceptică față de perspectiva aderării vecinului nordic la uniunea europeană. Dániel Hegedűs explică că aceste atitudini negative s-au cristalizat într-un mediu media dominat de propaganda anti-ucraineană promovată anterior de echipa lui Orbán. Chiar dacă noul lider ungar acționează cu prudență pentru a satisface partenerii europeni, el trebuie să gestioneze cu grijă opinia publică de acasă, unde sondajele recente indică o opoziție clară la aderarea Kievului.
Întoarcându-ne la aspectele legislative care preocupă minoritatea românească, noua lege extinde posibilitatea utilizării limbii materne în școli și la evenimente culturale. Totuși, criticile principale vizează modul în care sunt stabilite condițiile pentru recunoașterea caracterului de școală a unei minorități. Asociațiile românilor au protestat încă de la prezentarea proiectului în Parlamentul de la Kiev, solicitând modificări substantiale care nu au fost incorporate în textul final. În urma unei simple consultări cu autoritățile competente, organizațiile civile au constatat că propunerile lor au rămas în mare parte nerespins, dar nici nu au fost integrate integral.
Cerința centrală a reprezentanților românilor din Ucraina este eliminarea pragului minim de 50% dintre elevi necesar pentru ca o instituție de învățământ să fie recunoscută oficial ca școală a unei minorități naționale. Un alt punct sensibil este mecanismul actual, prin care doar o cerere formulată de părinții a două treimi dintre elevi poate duce la extinderea predării în limba ucraineană, limitând astfel flexibilitatea sistemului.
De asemenea, comunitatea românească insistă asupra dreptului de a susține evaluările externe (examenele naționale) în limba maternă, o facilitate crucială pentru egalitatea șanselor academice.
Care este cerința centrală a românilor din Ucraina?
Reprezentanții comunității atrag atenția asupra riscului ca aplicarea unor criterii uniforme, indiferent de realitățile locale, să accelereze dispariția învățământului în limba română. În regiunile precum Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, distribuția geografică a populației și istoricul demografic impun o tratare diferențiată.
Fără aceste ajustări, se teme că numărul școlilor cu predare în limba română va scădea dramatic, afectând transmiterea identității culturale către generațiile viitoare.
Bucureștiul a reacționat prompt la această situație, intervenind diplomatic pentru a apăra interesele comunității sale din vecinătate.
Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis autorităților de la Kiev necesitatea ca reforma educațională să garanteze menținerea rețelei tradiționale de școli românești și să evite orice măsuri care ar constitui un pas înapoi în drepturile educaționale ale minorității.
Această poziție a fost formalizată într-o discuție de lucru între Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice și globale, și Oleksandr Mișcenko, adjunctul ministrului afacerilor externe al Ucrainei.
În cadrul acestui dialog regulat între cele două ministerii, partea română a subliniat importanța asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile de studiu. Oficialii bucureșteni au reiterat necesitatea consultării transparente și substantive a reprezentanților minorității române, inclusiv în contextul modificărilor legislative aflate în derulare.
Deși canalul de comunicare este deschis și activ, asociațiile de pe teren rămân prudente, considerând că simpla transmitere a mesajului diplomatic nu este suficientă pentru a garanta protecția efectivă a drepturilor lingvistice în fața noilor reguli impuse de Kiev.
Situația rămâne sub observație, cu speranța că pragmatismul diplomatic între Kiev și Budapesta va aduce beneficii și altor comunități minoritare, inclusiv celei române.