De ce statul nu mai poate tolera această formă de violență?
Legislația românească a suferit o transformare semnificativă prin aprobarea unui act normativ care transformă căsătoriile și conviețuirile impuse în acte de forță într-o infracțiune distinctă, sancționabilă cu până la șapte ani de închisoare. Inițiativa legislativă a fost promovată de deputata Diana Buzoianu, reprezentantă USR, iar textul final, adoptat de Parlament, prevede mecanisme penale clare pentru identificarea și pedepsirea celor care constrâng o persoană să accepte o relație de tip marital.
Accentul principal al noilor reglementări cade pe protecția minorilor, o categorie vulnerabilă care a fost adesea neglijată în abordările anterioare ale legii.
Definiția juridică a noului tip de infracțiune este explicită și detaliată.
Pentru acei părinți sau tutori care forțează un copil sub 16 ani să se căsătorească sau să intre într-o conviețuire, sancțiunea principală constă într-o detenție cuprinsă între doi și șapte ani, asociată cu interzicerea anumitor drepturi civile.
În cazul victimelor care au împlinit 16 ani sau sunt adulte, intervalul de pedeapsă scade la o perioadă de la unu la cinci ani de închisoare.
Severitatea sanctiunii crește considerabil în situații agravante, precum atunci când agresorul este tutorele direct al victimei sau recurge la mijloace de intimidare, cum ar fi armele, substanțele chimice sau chiar animalele.
Legislația extinde responsabilitatea penală și la transportul transfrontalier al unei persoane cu intenția de a o obliga să se căsătorească sau să conviețuiască împotriva voinței sale.
Diana Buzoianu a justificat adoptarea legii prin necesitatea ca statul să nu mai tolereze această formă de violență, subliniind că drepturile fundamentale ale omului trebuie garantate. Ea a afirmat că libertatea individuală nu este un obiect de negociere, un principiu care ar fi trebuit codificat mult mai devreme. Mesajul adresat victimelor este unul de sprijin ferm din partea statului român, demonstrând o aliniere clară cu standardele europene în materie de protecție a indivizilor.
Complicii sunt acum sancționați!
Dezbaterile publice din jurul acestui subiect au fost marcate de tensiuni, mai ales în toamna anului 2025, când comunitatea rome a organizat proteste la Târgu Jiu. Reprezentanții acestei comunități au cerut fie suspendarea aplicării legii, fie modificarea ei pentru a permite căsătoriile înainte de atingerea vârstei de 18 ani. Nelu Pavel, liderul Partidei Romilor Gorj, a argumentat atunci că logodna este o simplă fază de cunoaștere, nu o constrângere. În același context, deputatul Nicolae Păun a susținut ideea că căsătoriile timpurii servesc scopului de a proteja copiii de influențele comunității LGBTQ.
Diana Buzoianu a contrazis sistematic aceste puncte de vedere, clarificând că noul act normativ nu țintește minoritățile etnice, ci protejează victimele abuzurilor, indiferent de originea lor.
Ea a insistat că prioritatea este crearea unei Românii sigure pentru copii, protejând astfel mii de fete și femei, care constituie majoritatea covârșitoare a celor afectate de aceste practici.
Pe lângă inițiatorii direcți ai căsătoriei forțate, legea include în perimetrul sancționării și complicii. Organizatorii de evenimente festive, clericii care oficiază ceremoniile sau furnizorii de vestimentație pentru miri minori pot primi pedepse de la șase luni la doi ani de închisoare, dacă au cunoscut caracterul forțat al evenimentului.
Dacă fapta este motivată de dorința de a restaura „onoarea” familiei, intervalul de detenție se mărește la trei până la zece ani.
O inovație remarcabilă a textului legislativ vizează media, obligând posturile de televiziune și radio să difuzeze mesaje de avertizare privind gravitatea acestor fapte. În primele patru luni de la intrarea în vigoare a legii, aceste campanii informative trebuie programate zilnic, în fereastra orară 18:00-22:00.
Prin acest vot, România își completează cadrul legal pentru a se conforma directivele Parlamentului European.
Instituția europeană solicitase încă din anul 2018 tuturor statelor membre interzicerea căsătoriilor între minori și stabilirea vârstei de 18 ani ca prag minim legal în întreaga comunitate.