Camere video și consiliere obligatorie?
Sistemul educațional din România intră într-o nouă fază de transformare. Parlamentarii au inițiat un demers legislativ care vizează revizuirea profundă a cadrului juridic actual, modificând substanțial Legea învățământului preuniversitar (nr. 198/2023).
Proiectul introduce mecanisme noi de control și suport psihologic, o mișcare determinată de creșterea alarmantă a incidentelor de violență în școli din ultimii ani. Presiunea asupra sistemului a devenit insuportabilă.
Printre cele mai controversate aspecte ale noului pachet de reglementări se numără obligativitatea instalării sistemelor de supraveghere audio-video în toate instituțiile de învățământ.
Bătăi de cap cu gadgeturile!
Pe lângă această componentă tehnologică, proiectul impune ședințe de consiliere psihologică obligatorii pentru elevi, schimbând paradigma actuală. Reglementările noi vor solicita actualizarea contractelor educaționale semnate anual cu familiile. Părinții sau tinerii majori vor trebui să ofere un consimțământ clar și explicit pentru monitorizarea constantă în incinta unităților școlare.
Acest acord va acoperi nu doar prezența camerelor și microfoanelor, ci și modalitatea în care minorii își gestionează timpul liber dintre ore.
O atenție deosebită este acordată gestionării dispozitivelor electronice.
Terapia școlară devine o obligație legală?
Conform propunerii, telefoanele mobile și alte gadgeturi vor fi stocate în spații special amenajate, în timpul prezenței elevilor la școală.
Autorii textului legislativ susțin că normele actuale s-au dovedit insuficiente în fața avansurilor tehnologice recente, argumentând necesitatea unei bariere digitale ferme, atât în timpul lecțiilor, cât și în pauze.
În expunerea de motive, se subliniază faptul că utilizarea neîngrădită a smartphone-urilor contribuie la intensificarea cyber-bullyingului și distragerea atenției de la interacțiunile sociale benefice și procesul de asimilare a cunoștințelor.
Regulamente interne și alertare familială!
Un alt pilon major al reformei vizează transformarea terapiei școlare dintr-o opțiune voluntară într-o măsură de corecție sau sprijin impusă de lege.
Cadrele didactice și conducerea instituțiilor vor primi competențe extinse pentru a interveni direct atunci când detectează comportamente problematice în rândul studenților. Profesori și directori vor avea capacitatea de a trimite un elev la consiliere, iar participarea la aceste sesiuni va deveni obligatorie. Inițiatorii afirmă că legislația curentă nu permite consilierea psihologică a preșcolarilor și a elevilor aflați în situații de risc, reținerea părinților blocând adesea intervenția timpurie a specialiștilor.
Implementarea practică a acestor norme va necesita integrarea rapidă a procedurilor noi în regulamentele interne ale fiecărei unități școlare. Documentele administrative vor trebui să specifice traseul exact pentru depozitarea dispozitivelor electronice, dar și protocoale clare de alertare a familiilor în cazul în care elevii manifestă conduite considerate riscante sau deviante.
Termen de doi ani?
De asemenea, se prevede sesizarea serviciilor de asistență socială și de protecție a copilului în situațiile în care sunt identificate riscuri pentru elev.
Exemplele menționate includ conduitele deviante, bănuielile privind violența fizică ori psihologică în familie și indicii clare de îngrijire insuficientă a minorului.
În ceea ce privește aspectele tehnice, supravegherea audio-video va trebui desfășurată conform normelor referitoare la datele personale, iar consultarea înregistrărilor va fi limitată prin reguli stricte. Pentru a uniformiza dotările, școlile care nu dispun de echipamente audio-video vor avea la dispoziție doi ani pentru montarea și punerea lor în funcțiune. Aceste măsuri urmăresc să creeze un mediu mai sigur și mai structurat, răspunzând provocărilor actuale ale societății digitale.