Cum a fost descrisă metodologia?
Deputata AUR, Laura Gherasim, care conduce Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, a confirmat public finalizarea unui studiu detaliat care examinează legalitatea și temeiurile din spatele anulării scrutinului din România. Acest document analizează motivele care au condus la invalidarea alegerilor, o situație care a generat dezbatere intensă. La finalul lunii decembrie 2024, a fost luată decizia de anulare a rezultatelor, un pas considerat fără precedent în istoria recentă a statului.
Gherasim a explicat că procesul de investigare a început cu intenția de a verifica dacă instituțiile statale au dispus de argumente juridice solide și de probe convingătoare pentru a susține această măsură drastică. Ea a recunoscut că, în faza inițială, a pornit de la ipoteza că autoritățile ar putea fi avut dreptate, o poziție pe care a dorit să o testeze riguros.
Aceste dubii persistente nu m-au lăsat în pace.
M-am angajat în redactarea acestui raport nu pentru a confirma o convingere preexistentă, ci pentru a descoperi dacă, eventual, m-am înșelat.
Am parcurs dosarele și am cercetat cu seriozitate, având în minte posibilitatea ca, la final, să constatăm că statul a procedat corect, a declarat parlamentara.
Politica a descris metodologia sa, menționând analiza exhaustivă a documentelor oficiale și dialogurile directe cu persoanele implicate în procesul de reconstituire a evenimentelor din jurul momentului anulării. Conform afirmațiilor sale, eforturile de documentare au culminat cu închiderea acestui capitol.
Am optat să caut adevărul în locurile unde alții au preferat să lase uitarea să acopere urmele, deoarece natura mea nu îmi permitea să tac.
Am studiat arhivele, am dialogat cu protagoniștii, am ascultat mărturii, am formulat întrebări, am citit fiecare pagină și am asamblat piesele acestui puzzle complex și adesea întunecat.
În prezent, pot confirma că raportul este gata, a afirmat Gherasim.
Deputata a subliniat că, în luna ianuarie, a organizat o serie de cinci zile de dezbateri publice în sala Parlamentului, sub denumirea Democrația la judecată. După această etapă, a încercat să inițieze o anchetă parlamentară formală, însă demersul a eșuat din cauza lipsei sprijinului majorității din Camera Deputaților. În luna ianuarie, am botezat această inițiativă cu titlul «Democrația la judecată» și am petrecut cinci zile în plen, în sesiuni de dezbateri deschise, ascultând, punând întrebări și solicitând clarificări.
Obiectivul raportului nu este unul partizan!
Ulterior, am încercat să construiesc o anchetă parlamentară care să aprofundeze aceste subiecte, dar, din cauza absenței majorității necesare, inițiativa a fost stopată, a explicat ea.
În comunicatul său, Laura Gherasim face referire explicită la primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, și la decizia ulterioară de anulare a acestora. Parlamentara susține că cetățenii care și-au exprimat votul au părăsit secțiile electorale cu convingerea fermă că alegerea lor va fi respectată și valorizată. Pe data de 24 noiembrie 2024, cetățenii s-au prezentat la urne.
Au așteptat în cozi lungi, cu speranța vizibilă în gesturile lor, au renunțat la timp prețios al lor și al familiilor, au suportat criticile și oboseala, dar au păstrat credința până în ultima clipă că votul lor contează.
Au intrat în cabinete, au marcat opțiunea și s-au întors acasă, siguri că, într-o democrație funcțională, voința exprimată nu poate fi ștearsă arbitrariu. Totuși, după câteva zile, valabilitatea acestor voturi a fost pierdută. Alegerile au fost declarate nule, iar milioane de români au aflat că trebuie să repete procesul.
Senzația de neputință m-a urmărit ca o prezență constantă de atunci, a continuat Gherasim.
Parlamentara a insistat că obiectivul raportului nu este de a apăra interese personale sau partizane, ci de a verifica mecanismul prin care au fost luate deciziile critice privind invalidarea scrutinului. „Nu formulez aceste concluzii ca un avocat al unor anumite persoane, ci ca un profesionist format în spiritul principiilor de drept, care înțelege că democrația nu este un accesoriu pe care îl purtăm doar când ne convine aspectul sau când ne place persoana de la cârma, ci reprezintă fundația existenței noastre ca popor liber”, a declarat Laura Gherasim.
Gherasim a anunțat că, în perioada imediat următoare, va divulga detaliile specifice identificate în documentele examinate, inclusiv contradicțiile majore descoperite în cursul investigației. În zilele care vor veni, vă voi oferi accesul la această cronologie dureroasă și vă voi prezenta clar documentele, neconcordanțele și toate elementele care au rămas ascunse sub mantaua instituțională.
Un cetățean liber nu trebuie să accepte declarațiile statului ca pe o veritate absolută și imuabilă.
Statul are obligația de a demonstra corectitudinea actelor sale, iar noi nu putem accepta liniștea pasivă a instituțiilor, care a transformat totul într-un lucru obișnuit, a spus ea.
La finalul mesajului, Gherasim a afirmat: „Voi demonstra lumii că ceea ce am experimentat atunci nu a fost un accident, ci o hotărâre pronunțată împotriva voinței noastre colective. Zilele care urmează vor confirma ceea ce mulți dintre noi simțiserăm de mult timp: că în România a avut loc, de fapt, un asasinat al democrației.” Contextual, Curtea Constituțională a României a luat, în luna decembrie 2024, decizia de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, o mișcare considerată fără precedent în jurisprudența locală.