O schimbare semnificativă în atitudinea conducătorilor europeni față de pre-invazie?
Președintele României, Nicușor Dan, a oferit recent un interviu detaliat rețelei CNN, în care a abordat tensiunile geopolitice de la granița estică a țării.
Discuția s-a concentrat pe probabilitatea unei intervenții militare directe a Federației Rusice împotriva unui membru al NATO și pe continuarea sprijinului logistic și politic acordat Kievului.
Liderul român a analizat, de asemenea, impactul administrației Donald Trump asupra dinamicii de apărare a continentului și perspectivele de rezolvare a conflictului care se desfășoară lângă frontierile naționale.
În cadrul acestui dialog, președintele a fost întrebat dacă consideră plauzibil un atac rusesc direct asupra unui stat NATO. El a răspus că, în evaluarea sa curentă, astfel de evenimente nu par foarte probabile pe termen imediat. „Consider că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în următorii unu-doi ani, însă este esențial să ne asigurăm pregătirea adecvată”, a explicat Nicușor Dan.
Totuși, a avertizat clar împotriva ignorării scenariilor care, deși par puțin verosimile în prezent, s-au materializat în trecut.
A evocat contextul din 2020-2021, când majoritatea observatorilor nu anticipau o invazie pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, nici măcar ideea unei încercări de cucerire a Kievului.
O schimbare semnificativă față de acea perioadă pre-invazie constă în atitudinea actuală a conducătorilor europeni, care abordează amenințarea cu o gravitate sporită. Președintele a subliniat creșterea bugetelor destinate apărării și consolidarea parteneriatelor interstatale. Mă bucur că liderii și politicienii de Europa luptă pentru adevărul și unitatea! Mă bucur că liderii și politicienii de seamă din Europa conștientizează gravitatea acestei amenințări.
Cheltuielile pentru apărare au crescut, colaborarea s-a intensificat și există o înțelegere clară că trebuie să reechilibrăm eforturile comune alături de Statele Unite, a afirmat.
A adăugat că capacitatea de descurajare a Occidentului joacă un rol decisiv în modul în care Rusia ia decizii strategice.
Contextul războiului din Ucraina și îngrijorările legate de securitatea flancului estic au forțat statele membre ale NATO din Europa să-și mărească substanțial investițiile militare.
Totuși, în ceea ce privește dezinformarea, atacurile cresc — cum ne apăram?
Cererile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce numeroase capitale europene lucrează simultan la consolidarea propriilor capacități de luptă.
Nicușor Dan a făcut o distincție clară între un posibil atac convențional rusesc și operațiunile hibride atribuite Moscovei. Referindu-se la incidente recente în care droneri rusești au intrat în spațiul aerian al unor state NATO, a susținut că aceste evenimente nu sunt neapărat rezultatul unei intenții deliberate.
În schimb, el consideră că campaniile de dezinformare, actele de sabotaj și loviturile la adresa infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie coerentă.
În cazul dronelor, aș afirma că nu sunt necesarmente intenționate.
Totuși, în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, lovirea infrastructurii critice – fie subacvatice, fie terestre – și sabotaje, cred că se urmăresc două obiective principale, a declarat.
Primul țint al acestei strategii, conform președintelui, este erodarea legăturii dintre cetățeni și instituțiile de guvernanță. „În primul rând, se încearcă subminarea încrederii oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a explicat.
Al doilea scop vizează reducerea susținerii oferite de țările europene către Kiev.
„Și, de asemenea, se încearcă diminuirea sprijinului acordat de statele europene Ucrainei”, a completat.
Această analiză vine într-un moment în care numeroase capitale europene au semnalat în ultimele luni o intensificare a activităților hibride, incluzând sabotaje, ciberatacuri și campanii de dezinformare atribuite Rusiei, deși evaluările privind nivelul de risc și intenția Moscovei de a testa limitele NATO rămân divergente.
România se află în prima linie a riscurilor generate de proximitatea conflictului. Un exemplu concret a fost incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din orașul Galați, rezultând rănirea a două persoane.
Într-o notă separată, liderul maghiar Kelemen Hunor l-a elogiat pe Nicușor Dan în mijlocul crizei guvernamentale, declarând: „Omul este absolut imun la presiune”.