Pericolele latente au dispărut cu adevărat?
Standardele financiare rămân stricte: Nicușor Dan avertizează că menținerea ratingului S&P nu justifică relaxarea eforturilor economice
Deși agenția internațională de evaluare credit Standard & Poor’s a confirmat recent că România se află încă în categoria „investment grade”, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj ferm către instituțiile statului și cetățeni: calificativul obținut nu trebuie privit ca o dovadă a imunității economice a țării, ci ca un indicator al necesității unei continuări riguroase a disciplinării bugetare. Declarația șefului statului vine în contextul în care organismul de rating a păstrat nota suverană la nivelul „BBB-”, având totuși o perspectivă negativă, ceea ce indică o tendință de scădere în viitor dacă condițiile actuale nu se îmbunătățesc.
Decizia S&P de a reconfirma acest nivel de rating a fost luată în ciuda unei perioade de incertitudini politice prelungite din capitala României. Analiza detaliată a agenției arată că, deși instabilitatea din Parlament a generat îngrijorări, procesele esențiale de consolidare a finanțelor publice și absorbirea eficientă a fondurilor europene au urmat traseul prognozat pentru anul 2026.
Din punct de vedere macroeconomic, S&P anticipează un deficit fiscal de 6,25% din produsul intern brut pentru acest an, o cifră care reflectă o ameliorare semnificativă comparativ cu valorile înregistrate în anii precedenți, respectiv 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Aceste date sugerează o traiectorie corectă, dar fragilă, a echilibrării conturilor publice.
Totuși, experții de la Standard & Poor’s subliniază că pericolele latente nu s-au estins complet.
Ei avertizează că orice eșec în aplicarea unei strategii fiscale și economice coerente ar putea avea consecințe care depășesc simpla consolidare bugetară, amplificând alte vulnerabilități structurale ale sistemului.
În această optică, Nicușor Dan a insistat asupra importanței responsabilității colective, afirmând că menținerea cursului corect depinde de capacitatea societății de a prioritiza stabilitatea financiară și progresul economic, ignorând tempelamentele politice.
Nu este însă un moment de relaxare.
Păstrarea acestei direcții depinde de responsabilitatea noastră de a pune stabilitatea economică și dezvoltarea pe primul loc, dincolo de mizele politice, a precizat președintele, subliniind că prudența rămâne cheia succesului.
Unul dintre cele mai mari puncte de tensiune identificate în raportul S&P este instabilitatea politică persistentă.
Agenția atrage atenția asupra faptului că prelungirea stării de blocare a instituțiilor, combinată cu posibilele compromisuri legislative de ultimă oră, amenință direct capacitatea statului de a reduce deficiturile gemene.
În ciuda acestor riscuri identificate!
O altă sursă majoră de îngrijorare o constituie structura cheltuielilor publice, în special cea referitoare la salarizarea angajaților din sectorul de stat. În 2025, aceste cheltuieli au absorbit aproape 25% din totalul bugetului național.
Fără un mecanism sustenabil de control al acestor costuri, perspectivele fiscale rămân incerte, mai ales în contextul declarațiilor contradictorii emise de principalii actori politici, conform analizelor citate.
Proximitatea alegerilor generale din 2028 introduce un alt factor de risc specific. S&P semnalează că calendarul electoral poate exercita o presiune suplimentară asupra bugetului, în special dacă nu se iau decizii clare privind evoluția remunerației din administrația publică.
Specialiștii agenției notează că lipsa transparenței asupra creșterilor salariale reprezintă o amenințare crescută pe măsură ce ne apropiem de scrutinul din 2028, dat fiind faptul că fragmentarea politică accentuată poate induce derapaje fiscale motivate de interese electorale.
În ciuda acestor riscuri identificate, scenariul de bază elaborat de S&P pornește de la ipoteza optimistă că România va reuși să depășească actualul impas politic. Se estimează că Guvernul va reuși să prezinte un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Raportul contextualizează această evaluare prin descrierea fundalului politic complex: de la căderea executivului condus de Ilie Bolojan în luna mai, nicio nouă administrație nu a fost instalată.
Mai mulți candidați la funcția de premier au eșuat în încercarea de a obține mandatul de constituire, iar președintele Nicușor Dan a rezistat până în prezent solicitărilor de organizare a alegerilor anticipate.
S&P consideră acest scenariu ca fiind improbabil, având în vedere istoricul postcomunist al României, care nu include precedentul alegerilor parlamentare anticipate.
Ca ultim avertisment, agenția subliniază impactul funcțional al lipsei unui guvern operativ asupra calității guvernanței.
„Lipsa unui guvern funcţional împiedică previzibilitatea reformelor şi afectează guvernanţa fiscală pe termen mediu”, se menționează explicit în documentul S&P.
Această constatare relevă faptul că, deși ratingul a fost menținut, structura instituțională slabă continuă să erodeze încrederea pe termen lung.
Pe piața valutară, reacția la știrea menținerii ratingului a fost vizibilă. Euro a înregistrat o apreciere fața de leu, ajungând la un curs oficial de 5,3447 lei, reprezentând o creștere de 1,27% într-o singură zi.
Acesta este un semnal pentru investitorii străini, indicând o ușoară retragere a riscului țării, dar nu o ieșire completă din zona de incertitudine.
Pentru a rămâne actualizat cu astfel de analize economice, cititorii sunt încurajați să urmărească canalele digitale dedicate, inclusiv canalul de WhatsApp al publicației, pentru a primi rapid informații despre mișcările piețelor și deciziile instituționale.