De ce dezinformarea ne fragilizează?
La conferința „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, Nicușor Dan a lansat un semnal clar: statul trebuie să acționeze unitar împotriva valului de minciuni. Președintele a insistat pe necesitatea unei colaborări mai strânse între instituții, punând accent pe o comunicare publică transparentă, educația media și cerințe riguroase pentru platformele digitale.
Documentul oficial a fost prezentat public de Martina Orlea, Consilier de Stat din cadrul Departamentului Securității Naționale.
Manipularea fluxului de informații și ingerența actorilor externi nu mai sunt detalii minore, ci amenințări serioase. Ele pot distorsiona alegerile, adânci crăpătura dintre taberele politice și eroda încrederea cetățenilor în instituții.
Dan a subliniat că nu vorbim de un fenomen trecător, ci de o realitate structurală. O comunitate bine informată rămâne prima linie de apărare a democrației. Experiențele din ultimii ani, în România și în Europa, au arătat că manipularea poate schimba cursul scrutinului și poate polariza societatea.
Riscul adus de evoluția AI este major. Viteza cu care se generează conținut automat permite ca o minciună să ajungă la sute de mii de utilizatori înainte ca adevărul să fie verificat.
În contextul geopolitic tensionat, spațiul informațional a devenit o nouă arenă de confruntare. Impactul nu se oprește la o opinie sau la un vot; el ataca direct încrederea în instituții prin relativizarea faptelor. Costurile se resimt și în securitatea națională, unde narativele false încearcă să slăbească sprijinul public pentru parteneriatele strategice.
Nu mai e vorba de evenimente izolate, ci de operațiuni coordonate, susținute de tehnologii avansate.
Cum ne afectează inteligența artificială?
Lupta contra dezinformării a intrat pe lista priorităților de securitate națională. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030 identifică campaniile coordonate de dezinformare ca fiind o componentă a războiului hibrid dus împotriva României.
Pentru a consolida reziliența națională, este esențială o coordonare strânsă a instituțiilor competente, astfel încât detectarea amenințărilor și reacția la ele să fie rapide și coerente, evitând fragmentarea eforturilor.
Printre soluțiile pe termen lung pentru consolidarea rezilienței informaționale, președintele a enumerat: educația media și digitală începând din școli, sprijinirea jurnalismului independent și a jurnaliștilor care verifică faptele, impingerea transparenței platformelor online și crearea unui parteneriat real între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat.
A fost subliniat faptul că combaterea dezinformării nu echivalează cu limitarea libertății de exprimare, ci cu protejarea acesteia, prin asigurarea dreptului fiecărui cetățean de a lua decizii bazate pe informații verificate.
În final, Nicușor Dan a referit la inițiativele Uniunii Europene. Scutul european pentru democrație, aprobat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată bazată pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor, alegerilor libere și a presei independente, precum și creșterea rezilienței societății și a implicării civice.
România își aduce contribuția activă la implementarea acestor demersuri europene, aducând în discuție experiența și bunele practici dezvoltate la nivel național.
Președintele a încheiat prin a reaminti că democrația se apără zilnic, prin contribuția fiecărui cetățean informat, prin instituții de încredere și prin implicarea activă în promovarea adevărului.