Vor reuși sindicatele să refacă calculele cu Banca Mondială?
Liderii principalelor federații sindicale au respins forma actuală a proiectului, susținând că nu și-au îndeplinit angajamentele asumate în timpul grevei profesorilor din 2023.
Simion Hancescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere în Educaţie, a calificat proiectul drept „o cacealma.” Sindicatele contestă în special modul în care au fost calculate noile rețele și susțin că impactul bugetar al creanțelor profesorilor a fost supraestimat.
Sindicatele solicită ca aceste calcule să fie refăcute cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor sectorului public și la pregătirea reformei salariilor. Profesorii acuză, de asemenea, Ministerul Educației de transmiterea datelor incorecte cu privire la normele universitare de predare, inclusiv normele parțiale sau nu mai există. PSD a anunţat înainte de întâlnirea cu Cotroceni că nu poate susţine proiectul în forma sa actuală.
Social-democraţii cer schimbări în domeniul educaţiei şi al sănătăţii, iar una dintre opţiuni este aplicarea treptată a noilor salarii, astfel încât impactul asupra bugetului să fie împărţit pe mai mulţi ani.
Florin Manole, fost ministru al muncii, a cerut salarii mai mari pentru profesorii debutanţi şi păstrarea principalelor servicii de sănătate. UDMR a solicitat, de asemenea, clarificarea surselor de finanțare.
Kelemen Hunor a avertizat că proiectul „nu are cum să se descurce bine” dacă Parlamentul primeşte un text fără un acord politic şi fără a fi clar de unde vor proveni banii pentru a aplica noile reţele. PNL a ajuns la negocieri cu argumentul financiar. Este în joc 770 de milioane EUR în NSRP, iar termenul limită este extrem de scurt.
Avem mai puţin de trei săptămâni până la termenul limită pentru adoptarea Actului de Salarizare, rabla în PNRR.
Dacă nu terminăm jallion-ul până la 31 august, România va pierde 770 milioane de euro, a explicat Siegfried Mureșan.
Dacă nu terminăm jallion-ul până la 31 august, România va pierde 770 milioane de euro, a explicat Siegfried Mureșan
Autoritățile au inițiat reforma remunerației bugetare încă din 2022, când funcțiile în administrația publică au fost evaluate cu sprijinul Băncii Mondiale.
În 2023 au început consultările cu familiile profesionale, însă procesul a fost afectat de greva educației. Discuțiile au fost reluate în 2024 și 2025, iar termenul final negociat cu Comisia Europeană a ajuns la 31 august 2026.
În forma prezentată public de Guvern în luna mai, proiectul avea în vedere eliminarea a 87 din cele 151 de locuri de muncă existente, includerea unei părți din acestea în salariul de bază și introducerea mecanismelor de recompensare a performanțelor.
Guvernul a susținut că veniturile existente vor fi protejate și că aproximativ 56% din angajații publici vor beneficia de creșteri.
Acest act ar fi trebuit adoptat pentru prima dată pentru o perioadă lungă de patru ani până în prezent, în special din 2022 până în 2025.
Acest proiect ar putea fi adesea supus consultării publice și discutat. Au trebuit identificate blocajele, negocierile ar putea fi negociate, negociatorii ar putea fi interogaţi şi aşa mai departe. Toate aceste probleme au fost consumate pe o perioadă mai lungă de timp și, la urma urmei, s-a ajuns la o variantă satisfăcătoare pentru o parte semnificativă a actorilor.
Nu poţi mulţumi pe toată lumea, dar încă te poţi asigura că o lege devine eficientă după adoptare, când actorii implicaţi în punerea sa în aplicare o pun în practică, a explicat Sergiu Miscariu.