Ce incident specific a referit Mureșan?
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a cerut, într-o declarație pentru Cotidianul, transparență totală din partea politicilor români care au avut contact cu ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle. Cererea vine în contextul raportului publicat de Wall Street Journal din 27 septembrie 2026, care a sugerat o legătură între întâlnirile diplomatului american cu funcționari de la București și speculatele privind implicațiile SUA în demiterea guvernului Bolojan.
Mureșan a subliniat că, indiferent de natura acuzărilor, este esențial ca toți cei care au interacționat cu diplomatul să ofere explicări detaliate despre scopul, efectele și consecințele acestor contacte. A précizat că trebuie să se ştie dacă au contribuit la interesul național sau au servit agenda altor state.
El a remarcat că, deși există o tendință în spațiul public românesc de a răspândi informații neverificate sau manipulate de către grupuri populiste cu scopul de a afecta adversarii politici, Wall Street Journal nu poate fi clasificat în această categorie. Publikația americană beneficiază de o reputație de serietate pe termen lung, iar sursele ei citate – inclusiv cele de origine guvernamentală – trebuie tratate cu credibilitate și atenție.
A făcut o distincție esențială între dezinformarea produsă local, de obicei fără fundament factual, și investigațiile unui ziar internațional respectat, care se bazează pe dovizi și declarații verificabile.
De aceea, a insistat pe necesitatea de a lua în serios informațiile publicate, chiar dacă ele generează controverse.
Ce distincție esențială a făcut între dezinformare și adevăr?
Premierul desemnat a explicat că așteaptă de la toți politici care au fost în contact cu ambasadoarea Guilfoyle să ofere un cont clar: care au fost subiectele discuțiilor, ce obțineri concrete au fost obținute pentru România, dacă au fost abordate teme legate de politici energetice sau decizii de stat, și mai ales dacă au existat indicii că aceste interacțiuni au putea fi orientate spre avantaje ale altor state în detrimentul intereselor naționale sau ale contribuabililor români. A subliniat că nu suficient să se spună că s-a discutat despre teme generale – este necesar să se precizeze dacă au fost menționate proiecte specifice, dacă au existat promisiuni sau compromisuri, și dacă aceste lucrări au fost conform programului de guvernare al actualului executive.
Mureșan aも参照at un incident specific din martie, avut loc la o cină în Atena la care au fost prezenți oficiali greci și americani. Conform unui participant la eveniment și al altor persoane informate ulterior, ambasadoarea Kimberly Guilfoyle ar fi intrat într-o discuție încălzită cu ministrul grecului al energiei, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați.
În timpul acestui schimb de păreri, Guilfoyle ar fi declarat: Putem face asta oricărei țări dorim.
Putem face asta și aici, referindu-se la posibilitatea de a influența schimbări de guvern în alte state, inclusiv România, unde la acel moment se vorbea despre o criză politică iminentă.
De ce ar fi rămas tăcut Papastavrou?
Papastavrou ar fi rămas tăcut.
După publicarea articolului de la Wall Street Journal, informațiile au fost legate de imagini din aprilie care arată o întâlnire din martie între președintele PSD, Sorin Grindeanu, și ministrul de atunci al Energiei, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA la Atena. Grindeanu a declarat, într-un interviu pentru Cotidianul, că discuțiile dintre ei și diplomatul american au abordat temele legate de Coridorul Vertical de Gaze, o infrastructură energetică de importanță strategică pentru Europa de Est, în care România ar putea juca un rol de tranzit semnificativ.
A precizat că această perspectivă este în aliniere cu programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan, ceea ce ar sugera că contactele nu au fost neinformați, ci au fost parte dintr-o strategie declarată de cooperare energetică regională.
A insistat, o dată mai mult, că orice politician care a avut contact cu ambasadoarea SUA la Atena trebuie să fie gata să dovedească, cu dovezi și claritate, că acțiunile sale au fost în favoarea României și nu au servit altor agende, indiferent de origine sau scop.
Doar prin acest nivel de responsabilitate, a concluzit, se poate menține credibilitatea instituțiilor și încrederea publică în procesul decizional.