De ce au retras liberali normativa part-time?
Legile privind impozitarea echitabilă a contractelor part-time au fost scoase de pe agenda legislativă, provocând o reacție fermă din partea lui Mugur Mihăescu
Parlamentarul de la Alianța USR PLUS a exprimat nemulțumirea sa față de decizia luată de liberali, care au retras din dezbatere un text legal considerat benefic pentru sectorul privat. Conform explicațiilor sale, inițiativa urmărea să aliniazе sistemul fiscal cu realitatea din terene, permițând ca contribuțiile să fie calculate proporțional cu numărul efectiv de ore prestate la locul de muncă.
Mugur Mihăescu a subliniat faptul că Partidul Național Liberal era deja pregătit să voteze această normativă, alături de colegii de la USR, exact așa cum s-a procedat anterior cu altă propunere legislativă, atribuită lui Năsui, pe care o descria ca fiind excelentă pentru România. El s-a mirat public de logica aplicată, întrebându-se dacă liberalilor nu li se permite să voteze sau dacă le lipsește conștiința.
Jurnalistul politic a ironizat ideea că ar fi „prea mult bine” în aceeași zi, sugerând că se alege doar o singură lege pentru a fi adoptată.
Ce prevedea normativa retrasa de la agenda?
Detaliind conținutul normei retrase, reprezentantul AUR a clarificat că este vorba despre contractele de muncă cu timp parțial. Scopul era ca angajații să plătească impozite strict pe baza volumului real de muncă efectuat. Mihăescu a apelat la un argument emotional, sugerând că nici măcar soțiile sau prietenii parlamentarilor nu ar dori să muncească opt ore, dar să fie taxate ca și cum ar fi lucrat 65 de ore.
El a insistat că textul a fost discutat și era gata de implementare, fiind o soluție procedurală corectă.
Contextul juridic actual, menționat în analiză, arată că legislația existentă penalizează contractele part-time prin supraimpozitare atunci când salariul brut acordat este mai mic decât plafonul minim național. În acest scenariu, contribuția socială generală (CAS), stabilită la 25%, precum și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), fixată la 10%, se calculează automat asupra salariului minim pe țară, indiferent de suma reală percepută de angajat.
Această discrepanță între norma legală și practica fiscală a fost punctul central al criticii formulate de Mugur Mihăescu.