Harta nouă a țării?
Reforma administrativă din Republica Moldova intră într-o etapă crucială. Sistemul actual, fragmentat în 32 de raioane, va fi înlocuit cu un model nou, bazat pe trei entități teritoriale majore: Nord, Centru și Sud.
Obiectivul este simplu: să simplificăm guvernarea, să tăiem birocrația și să redirectăm banii economisiți către nevoile reale ale comunităților locale.
Joi, premierul Vasile Tofan a lansat oficial proiectul de lege pentru consultarea publică. Este o temă sensibilă, mai ales în contextul dezbaterilor politice din România, dar necesară pentru modernizarea statului.
Conform detaliilor oferite de Ziarul de Gardă, noul aranjament împarte țara în trei zone distincte. Regiunea Nord va cuprinde 11 raioane, cu centru administrativ la Bălți, deși orașul însuși nu va face parte din perimetrul regional. Aproximativ 514.000 de rezidenți vor fi afectați de această schimbare. În centrul țării, Regiunea Centru va include 13 raioane, având sediul la Chișinău. Capitala va rămâne în afara structurii regionale, dar va coordona o zonă cu circa 670.000 de locuitori. La sud, Regiunea Sud va fi formată din 7 raioane, cu centru la Cahul, servind o populație de aproximativ 280.000 de persoane.
Putere mai mică, eficiență mai mare!
De reținut: Chișinăul, Bălțiul și Găgăuzia își păstrează statutul actual, nefiind absorbite în noile regiuni. O altă noutate: Taraclia va deveni municipiu de categoria a doua.
Scopul restructurării este eficientizarea resurselor. În loc de 32 de administrații raionale, vor exista doar trei administrații regionale. Tofan a explicat că nu se creează funcții noi, ci se elimină redundanțele. Responsabilitățile vor fi transferate către primării și administrația centrală, reducând astfel birocrația de nivel mediu.
Reducerea personalului nu înseamnă o tăiere brutală, ci formarea unor echipe compacte și profesioniste. Ideea este să avem un stat cu structuri mai mici, dar mai puternice, capabile să producă rezultate concrete.
Regiunile nu vor comanda primăriilor, ci le vor oferi suport strategic. Ele se vor ocupa de coordonarea dezvoltării regionale și de proiectele mari pe care localitățile nu le pot finanța singure.
Calea spre alegerile?
Serviciile publice de bază rămân la nivel local, în satele și raioanele actuale. Totuși, instituțiile culturale, precum muzeele sau bibliotecile, vor trece de la centrele raionale la primării, consolidând autonomia locală.
Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a precizat că urmează negocierile cu administrațiile locale și elaborarea pachetului legislativ. La alegerile din 2027, cetățenii vor alege nu doar primarii și consilii locale, dar și consilii regionale.
Buzu a anunțat că, pe 2 septembrie, 561 de primării au decis comasarea voluntară, reprezentând 63% din total. Alte 254 de primării vor fi comasate normativ.
Rezultatul: până în 2027, numărul primăriilor va scădea la 292, adică jumătate din actualul număr.